Într-o concisă și foarte elegantă ediție în limba engleză a scrierilor lui Walter Benjamin despre fotografie (On Photography. Edited and translated by Esther Leslie, Reaktion Books, 2015), am dat peste un articol, din 1928, al lui Benjamin, intitulat Lucruri neștiute despre flori (“New Things about Flowers”, în traducere englezească). Este vorba, în fapt, despre o recenzie la catalogul lui Karl Blossfeldt, Urformen der Kunst. Photographische Pflanzenbilder, apărut în același an, în urma unei expoziții organizate la Berlin de Karl Nierendorf, critic de artă și galerist faimos în epocă. Volumul, tipărit în condiții grafice de excepție, amintea, pe de o parte, de mai vechile atlase de botanică, dar în același timp nu trecea cu vederea ultimele descoperiri tehnologice în materie de realizare grafică.
Blossfeldt fotografiase florile în prim-plan, pe un fundal sobru, auster chiar, insistând asupra amănuntelor aparent lipsite de relevanță, mărind apoi imaginea unui detaliu de câteva zeci de ori, până la granița hipervizibilului . Sintagma „formă primară” (Urform) trimite cu gândul la Goethe și la observațiile sale despre metamorfozele plantelor, una dintre principalele mize ale experimentului fotografic fiind, pe lângă insolitarea percepției, surprinderea caracterului „transformabil” al obiectului și al actului privirii ca atare. Pe scurt – după cum intuiește Walter Benjamin – prin obiectivul camerei lui Blossfeldt, natura ni se propune în dublă ipostază – de construcție și de revelație. Lumi posibile se deschid în felul acesta în fața privitorului, nu prin subminarea ordinii date, ci prin descoperirea miracolului ce se ascunde în formele trecătoare, umile, aparent banale, ale lumii create. Ceea ce este primordial în perisabil se revelează pe de-a-ntregul abia atunci când învățăm cum să privim. „Și când te gândești că pictori inovatori ca Paul Klee sau – chiar în mai mare măsură – Kandinsky au consumat multă energie ca să ne descopere acele lumi pe care microscopul ni le revelează prompt și fără drept de apel, realizezi că, în aceste plante supradimensionate ne întâmpină, în fapt, forme vegetale «de stil»”, notează cu conținută ironie autorul recenziei.
Pe de altă parte, e limpede că experimentul lui Blossfeldt îl cucerește pe Benjamin și prin aceea că subminează, implicit, rațiunea de a fi a fotografiei comerciale, destinată să furnizeze imagini „lizibile” ale lumii amenințate de „reproducerea mecanică”, o lume bazată pe raporturi disfuncționale între natură, tehnologie și societate. Nu să valideze o asemenea realitate urmăresc, în mod cert, plantele fotografiate de Karl Blossfeldt. Dimpotrivă, la fel ca globurile de cristal atât de dragi lui Walter Benjamin, ele ne dezvăluie cealaltă față a lumii date, când știi cum să o privești.
Lector univ. dr. la Facultatea de Litere din București și scriitoare, Catrinel a colaborat cu mai multe reviste culturale printre care România literară, Observator cultural, Dilema veche, Dilemateca etc. Cărți: Caietul oranj (2001), Labirintul de oglinzi. Repere pentru o poetică a metatranzitivității (2007).
Filme de savurat în pandemie
M-am îmbolnăvit de COVID
Invitații lui Zenob: Alexandra NICULESCU
Ușa secretă
Emil Botta sau arta fugii din realitate
Actorul demascat si spectatorul mascat
Mostra
Tatăl renegat al cubofuturismului rus
Unde te grăbești? II
Un poet pus pe șotii
Opt cărți apărute în timpul pandemiei
(Anii 90. Anii 2000: 1998-2005. Anii 2005-2007. Anul 2008-2009. Anii 2009-2011. Anul decăderii - 2012. Prin cenușa imperiilor - 2013-2019.)
PS. Vă așteptăm cu amintiri, opinii, comentarii - să scriem împreună istoria literaturii postdecembriste.
Tudor RUNCANU scrie proză fantastică, năucitoare, cu personaje neobișnuite, în construcția cărora fantezia și originalitatea sunt principalele calități. Scrie poetic, pictural, accentuând ambiguitatea, ca metodă epică, la fiecare secvență, treptat, încât de la întâmplarea banală ești tras pe nesimțite în miezul atroce al ficțiunii de atmosferă. Vreau să vă spun că e un scriitor talentat.
Doina RUȘTI
Recomandată de Florin SAIU
Vacanțe: Râul Ropotamo din Bulgaria, în curgerea lui spre Marea Neagră.
Un proiect internațional la care participă și Editura Arthur, la invitația scriitoarei J.K. Rowling. O poveste gratuită, un foileton online, aici, doar în perioada 1 septembrie – 16 octombrie 2020. Și un concurs de ilustrații.
CROWDFUNDING: Barem identitar. Prejudecăți colective, realități personale
de Adina Marincea, Andreea Găzdaru, Antonella Lerca Duda, Barbu Mateescu, Cristian Iftode, Elena Stancu, Fatma Yilmaz, Ioan Maxim, Ioana Burtea, Ioana Pelehatăi, Ioanida Costache și Raj-Alexandru Udrea
și-am să-l apuc de urechi
și-am să-l sărut pe gură
și-are să mă-nghită ca pe iona
ca pe macucul stors de mir
Vitalie VOVC
Fundația Cărturești, în parteneriat cu Asociația Maria și Pro Patrimonio, anunță inițierea unui program de burse și rezidențe de creație literară dedicate autorilor români cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani la categoriile roman, proză scurtă, poezie și eseu. Proiectul pune la dispoziția autorilor români patru burse în valoare de 1000 de euro fiecare și patru rezidențe de creație timp de o lună.
Mai multe aici
Xenia Negrea și Cătălin Ghiță, la lansarea cărții Florin Mugur și poetica exasperării, semnată de Xenia Negrea. Cărturești, Craiova, 2018.
O librărie plutitoare și un librar care prescrie cărți, ca pe remedii de boală
„Ce altceva este o hartă pentru un călător dacă nu o dispunere enciclopedică a primejdiilor?"
Liviu G. STAN
Beatriz Luengo (n. Madrid, 1982) – El despertar de las musas (Trezirea muzelor)
Beatriz este o cunoscută cântăreață din Madrid, dar aici își încearcă mâna la scris: alege scene imaginare în care prezintă douăsprezece muze al căror potențial nu s-a putut împlini sau n-a fost recunoscut la momentul lui. Vorbește despre realitatea ei ca artistă și luptă pentru drepturile femeilor. Cu siguranță o să aibă fani și ca scriitoare.
Alexandra NICULESCU
Marcel Lupșe, un pictor cu un blog ca o galerie de artă.
Bani negri (pentru zile albe). Un serial HBO, semnat de Daniel Sandu.
Amintiri din vacanță: Râul Ropotamo din Bulgaria, în curgerea lui spre Marea Neagră.
Argentina și visul unei fete de-a juca fotbal. Un roman viu, o voce autentică.
Conferința Internațională de Mitologie și Folclor, unul dintre cele mai selecte evenimente ale Universității din București, se va ține anul acesta online. Este organizată de Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și a ajuns la ediția a VII-a.
Conferința este patronată de Conf. univ. dr. Maria-Luiza DUMITRU OANCEA, Prof. univ. dr. Ramona MIHĂILĂ, Prof. univ. dr. habil. Ileana MIHĂILĂ, Conf. univ. dr. Ioana-Ruxandra FRUNTELATĂ și Conf. univ. dr. Onorina BOTEZAT
Înscrieri
mythology.folklore20\@gmail.com
Ioan CRISTESCU, despre Alice Voinescu, la Cultura in direct, MNLR
Copyright © optmotive.ro