arcanele tăcerii inimile noastre și durerea fantomă a celor adormiți.
nu în răspuns ai căutat pacea. e doar respirația eșecului din ceafa mamei abandonate, din jocul copiilor de noapte, din gestul actorului fascinat de regie, din sănătatea asta incomodă în care râdem ca proștii.
cine vs. cui. creier degenerat în care limbajul se rescrie.
inima ta e un cronotop al inimii mele.
mirosuri de trup devorându-se între ele și perfecțiunea unei vocale în miezul memoriei. ești arhiva propriei plăceri, copilul-lup care visa piramide.
ne-am ales cu docilitatea suprafețelor, strivește-mă. dezarticulat. digresionist. parafrazat. cacofonic. dodecafonic. cu monstruozitate. cu tăcere. cu toane. cu milă. cu inocența unui dezacord. punct. acum râsul ăsta inert ca un ochi de pește.
bravo, universul ți-a reușit. piesele și-au găsit locul. noi ni l-am inventat.
de ce să îngheți, iepure de câmp? de ce în toamna asta
ai văzut strălucirea, ai oftat de plăcere. a fost seară și a fost dimineață. și a fost seară și a fost bine. frica s-a strâns. caută părul fetițelor în care se cuibăresc animale mărunt
te-ai înfiorat. reacția organică ți-a luat muțenia prin surprindere. sau poate sunt urmele degetelor ce încă vibrează pe o piele imaginară. undeva pe interior,
căptușeala rece a unei inimi
în care o barcă naufragiază.
Doctor în filologie, asistent universitar la Departamentul de Artă Teatrală (Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu), secretar literar al Teatrului Național „Radu Stanca”, Andrei iubește teatrul, cinematografia și literatura – nu neapărat în această ordine.
Desigur, Liviu G STAN este un veteran al scrisului. A publicat deja câteva romane, cel mai recent fiind Salamandre. Însă textul de azi e diferit, se înscrie în alt trend, e noua literatură a lui Liviu G Stan. În general, proza lui emană de la primele fraze inteligență și știința scrisului, o grjă paternă față de poveste. În generația sa, aduce romanul elaborat, înnoitor în mod evident și ancorat în același timp în realitatea evenimentului și a știrii. Efuziunile lirice sunt întodeauna dublate de necruțătoarea privire a jurnalistului. Spre deosebire, aici lasă la vedere lumea interioară, Țăcăniții... e un text personal, tușant, de reconectare la lumea Brăilei, așa cum o știm din literatură.
Cristina BOGDAN, noua decană a Facultății de Litere, Universitatea din București. FELICITĂRI!
reunește cărți, mai ales ceea ce-a apărut la Humanitas și Litera, cum ar fi „Povestirile" lui Ilf și Petrov în lectura lui Victor Rebengiuc sau povestirile lui E. A Poe in lectura lui Mihai Călin. Există și lecturi de autori.
de Ligia Pârvulescu
ca un personaj semi-tragic
care se lovește de rama tabloului,
dă-mi senzația supunerii față de evitabil
și devotamentul câinelui față de stăpanul cel crud atașamentul copilului față de mama care-l sugrumă în fașă și tremurul condamnatului în fața plutonului
lasă-mă doamne măcar azi
să fiu femeie
pentru că azi
am văzut un bărbat care mă iubea –
vedeam bine că m-ar fi primit
sub talpa lui.
ART, 2020-2021 - toată seria, la promoție
O carte despre cel mai teribil experiment comunist - un frag. aici
Copyright © optmotive.ro