Revistă print și online

Debut

05.02.2019


Când eram mică

Nu scriam pe linia de dictando.

Reculam, simțeam cum linia vrea să respire;

Apoi am văzut litera de-a-ntregul

O scrutam!

Era la o distanță de-un fir de păr de linia ce-i impunea sensul.

Îmi zâmbea, știa că sunt la ea.

Azi am scris brutal, ca mâine și ca ei

O străpung pe mijloc, îi iau suflul…

Firul de păr se adapă și el

Boicotează ea, dar se imolează prin două lumi acum

Sângerează albastru, rănită de stilou.

07.04.2019

Un praf de sare în solnița din prispă,

Și firele cărunte din osul tâmplei ei,

O dojenesc și n-o lasă să cânte

Un dor ce îl găsea jilav.

Cu mâna încolocită de urechea ceștii

Soarbe cafeaua rece...parcă viața mea

Și pică ploaie prin țigla spartă-n ceașca de cafea 

O împrăștie...

Șterge cu brazdele din mână, masa

Se uită în ochii mei.

Iar peste un timp eu strâng cu palma, masa

Și tâmpla mi se albește ca un var.


13.12.2020


Aceste rânduri au fost scrise prima dată pe un caiet. Acum două secunde; avea coperți cu douăzeci și doi de ananași, caietul. Nu știu dacă toată lumea cunoaște miturile legate de acest fruct, utilitatea aceea. Dar tot într-un ton dulce aș dori să spun că până în ziua de azi s-a păstrat acea plăcere de notat întâi pe foaie ideea și după în word, nu este cu nimic mai departe de plăcerea de a sparge lemnul cu toporul.

Imaginați-vă un ananas tăiat cu drujba și un lemn rupt în (d)word!

**

Se ia o hartă georgafică a lumii cât lungimea unei mese,

o cariocă,

iar ca în căutarea traseului unui infractor,

se marchează cu X locurile unde ai fost pe acest Pământ.

Se unesc toate marcajele făcute și se urmărește figura creată din liniile produse.

Pot să îmi imaginez că toate călătoriile mele de până acum formează un trapez,

dar promit că voi lua carioca și voi trece la fapte…

După ce m-ați asigurat că nu v-ați învârtit în cerc toată viața.


21 iulie 2020


Omul visează în copilărie,

Zbuciumul unor mașini și chestii serioase,

În adolescență își visează ca un copil maturizarea,

De flori, lauri și drum,

În maturitate își îngăduie să își amintească de primele iubiri

Și după moarte doar visează…

Precum un fluture care nu s-a eclozat

și n-a avut habar de cele cinci minute de viață.

Ancuța Pârvoiu

Licențiată în Litere, cu un master în Teoria și practica editării (Universitatea din București, 2021), Ancuța scrie poezie și critică literară.

în același număr