Revistă print și online

Răul ca iterație

Tema eternă a binelui și răului este centrală în remarcabilul roman al lui Radu Găvan, Isus din întuneric, Ed.Litera, 2021, 511p.

Spre deosebire de proiecțiile anterioare, în romanul lui Radu Găvan întâlnim o dezvoltare arborescentă, fractală, într-un set de aparente povești în ramă, care păstrează drept etalon fractal răul și care se multiplică dezvoltând obsesia în mintea cititorului. La acest nivel, obsesia are aceeași intensitate ca în textele lui E.T.A. Hoffmann și păstrează prin intermediul referenților livrești conexiunile cu marile texte ale literaturii universale, inclusiv cu cele ale amintitului prozator german.

În paginile romanului Isus din întuneric se construiește o teologie inversă, aparent așezată pe coordonatele dualismului lumină-întuneric, în fapt pe cele ale dualismului bine-rău. Firul narativ al romanului, dezvoltat iterativ pe paliere tot mai complexe, pleacă dintr-un sat german, Kreitfeld, unde se naște Isus din întuneric, pentru a se dezvolta prin povestea copilăriei acestuia spusă într-o emisiune televizată de un clarvăzător și de un scriitor.

Eroul romanului, Amadeo Engelbert, crescut de mama și de bunica lui, dar rămas singur, dă frâu căutărilor interioare care se alimentează din realitate și din cărți, bănuind că tatăl său ar fi scriitorul și criminalul Ludgwig Admistadt. Căutările în diferitele planuri ale lucrării descoperă rezistența prin fragilitate, cum o  numește Radu Găvan, rezistența prin credință sau artă (tânărul Amadeo Engelbert ajunge rock star în trupa Jesus from Darkness) dar și transmiterea răului în stadiu germinal, a legăturii personajelor cu întunericul întărite prin violență, ruptură, distrugere.

Așadar, în Amadeo în primul rând, dar și în celelalte personaje pe diferitele paliere ale lecturii, sămânța răului e deja plantată; lupta interioară cu ideile și fricile, cu obsesiile trecutului, sunt doar încercări de a rezista, de a nu permite întunericului să cuprindă totul. Radu Găvan propune, în labirintul propriul său roman, o analiză complexă a răului pentru a înțelege procesul iterativ de extindere a metastazei. 

Adrian LESENCIUC

Poet și prozator, eseist și cronicar literar, a publicat mai multe volume de versuri, între care Antifilosofia (1998); Copilul-genune (1999); Laocoonia (2000), Joc terț (2015), dar și romanele Cimitirul eroilor (2017), Limbile vântului (2018), Balada (2020); Diez (2020), precum și eseuri, studii și alte scrieri nonficționale. Premii literare: Premiul Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România pentru proză, pentru romanul Moartea noastră cea de toate zilele, în 2009; Premiul "Cartea Anului" la Colocviul Romanului Românesc, Alba-Iulia (2018) pentru romanul Cimitirul eroilor. Romanul Limbile vântului a fost nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2018. ș.a. Este profesor universitar, președintele filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor.

în același număr