Prima revistă de creație hibridă, înființată în 24 februarie 2020.

Editată de Asociația Creatorilor de Ficțiune

Câștigătorul concursului "Primul roman"

În vara aceasta am citit romanele unor debutanți. Ediția a doua a concursului de debut organizat de editura Litera a adus în jur de 50 de romane, iar 41 au ajuns la juriu, fiind eligibile. Multe texte nu mi-au spus mare lucru, în sensul că preiau vechiul șablon, scriitura de-acum 40 de ani. Au fost apoi romanele scrise fără chef, cu efort evident. Am citit și romane cu aceeași obosită poveste despre copilărie, despre experiențele unanim știute (moartea părinților, primul profesor sau prima despărțire de dragoste...). Dar am dat și peste acele romane care îți sar în ochi imediat, care te fac să le citești pentru că din fiecare cuvânt se ridică un suflu viu, o poțiune de viață reală.

Cum am procedat? Desigur, ca și data trecută eu m-am uitat prin toate romanele și am ales ceea ce era în mod evident literatură, în jur de 15 texte. Între ele era unul care ieșea imediat în evidență, dar am așteptat să aud părerea celorlalte. Cristina Bogdan este profesoară la Facultatea de Litere a Universității din București și decana facultății. Are ochiul format, nu se înșală când vine vorba despre literatură. De asemenea, Emanuela Ilie, tot profesoară la Litere, la Iași, are fler și profesionalism, fiind și critic literar. Iar între ele – Ligia Pârvulescu, prozatoarea care a câștigat Premiul I la prima ediție. Am împărțit cele 41 de texte în trei pachete, fiecare pentru una dintre ele, și fiecare a ales între 3 și 5 texte pe care le-au considerat de certă valoare literară. Cu două excepții, au corespuns cu ceea ce alesesem și eu. Între acestea, un roman bine scris, viu și ancorat în realitățile contemporane ale mapamondului s-a aflat pe locul I - pentru trei dintre noi și pe locul al 2-lea la cel de-al patrulea membru al juriului. Prin urmare lucrurile au fost cât se poate de clare: cel mai bun roman și câștigătorul concursului este "Nașterea Eroului" de Andrei Ungureanu. Născut pe 28 iunie 1992 în satul Valea Popii, județul Argeș, Andrei e doctorand, bursier al guvernului francez. A publicat deja un volum de proză scurtă - Povestiri și întâmplări din țara fumului (2021). Romanul său aduce un personaj insolit, Moussa, a cărui origine nici nu contează în cazul de față, acesta fiind un prototip al celui care iese din spațiul originilor în căutarea unui loc, unui sens. Scris cu umor, cu noutăți epice, romanul este totodată și manifestul unei generații.

Salut acest debut și mă bucur că a fost recompensat cu un premiu.

Doina RUȘTI

Doina Ruști este prozatoare "de primă mărime a literaturii de azi", după cum o numește Nicolae Breban , "de mare talent și intuiție", în opinia lui Norman Manea , distingându-se printr-un stil puternic și vibrant. Romanele și povestirile ei sunt premiate, traduse în mai multe limbi și studiate în școli. Opera sa se remarcă prin îmbinarea fantasticului și a realismului social dur, romanul său de referință fiind Fantoma din moară (2008), ficțiune puternică despre comunismul românesc, roman inclus în neogoticul postcomunist, atât în Enciclopedia lui J. A. Weinstock, de la Routledge, cât și în Studies in Gothic Fiction, Zittaw Press. Venind tematic în completare, Ferenike, romanul cel mai personal, este o ficțiune politică, autobiografică (Humanitas, 2025). La fel de apreciat și poate cel mai cunoscut roman al său este și Lizoanca la 11 ani )(2009), roman despre prostituția infantilă, ca stil, comparat de critica occidentală cu Ciuma* lui Camus (Il Libero), cuprins în multe programe europene (între care la Școala Doctorală a Universității Barcelona). De largă popularitate se bucură trilogia fanariotă, compusă din romanele Manuscrisul fanariot, Mâța Vinerii (The Book of Perilous Dishes*) și Homeric, romane care explorează imaginarul balcanic, într-o formulă originală, fabulatorie și de actualizare a istoriei. Mircea Muthu i-a dedicat un capitol în cartea sa, Balcanismul literar românesc. Mai multe aici

în același număr