63 / 10 mai, 2021

Cătălin GHIȚĂ: O umbrelă refuzată

Profitând de ridicarea restricțiilor, am zis să dau o raită prin centrul Craiovei. Pentru că sunt uneori foarte matinal, iar orașul se poate observa mai bine atunci când e mai gol, la ore mici din noapte sau dimineața devreme, am purces spre centru pe unul dintre bulevardele largi ale Băniei. Trecând pe la Universitate și Teatru, ambele în adormirea carantinei, intenționam să mă opresc la o cafea. Și nu mică mi-a fost mirarea când, căutând febril o terasă deschisă așa devreme, l-am zărit pe Cătălin, într-un colț de cafenea, umbrit de aripi. M-am bucurat că nu voi fi primul care să tulbure urmele de somnolență ce încă marcau chipul chelnerițelor ce abia deschiseseră terasa. Cătălin părea desprins dintr-o cu totul altă lume, cu pălăria și eșarfa sa boemă, citind o carte masivă, dar m-am bucurat că a abandonat lectura imediat și am putut savura împreună un cappuccino, asezonat cu elixirul memoriei.

Ce citești acum, dragă Cătălin și, mai ales, cum și unde citești de obicei?

Mă bucur să te revăd, Zenob, și trebuie să-ți mărturisesc că m-ai surprins în dublu flagrant: de cafea și de citit. Cum cafeaua nu se poate alege, fiind mai curând o obligație vitală, singurele opțiuni deschise sunt cele din orizontul lecturii. Și fiindcă tot veni vorba, citesc trei cărți în paralel: una este la terasă, una, la birou și una, în grădina de acasă. Cea de la terasă este un roman din anii ’90, al lui Stephen Fry, Making History, o istorie contrafactuală a anilor ’30-’40 ai secolului trecut: dacă Hitler nu ar fi existat! La birou citesc The Century’s Midnight a profesorului britanic Clive Bush (despre relația dintre literatură și politică, așa cum transpare aceasta din opera unor intelectuali publici din Europa și din America). Iar cea de grădină este densa și eleganta biografie a lui Keats, scrisă de Andrew Motion, „poet laureate” între 1999 și 2009. De câte ori deschid cartea asta, printre frunzele de lalele apar niște oameni micuți, cu fracuri negre, iar, după ce ajung lângă mine, cățărându-se pe scaune și pe masă, după ce se extaziază în fața aburilor din ceașca mea, încep să se transforme în litere și să se strecoare în carte, încât de câteva săptămâni încerc s-o termin, însă zilnic primește zeci de noi pagini. Ți se pare normal?

...

Laura VASILIU: Cu cele trei Nine la Paris

Pe Laura am cunoscut-o la UNATC, în timpul unui atelier. Făceam rescrieri din Caragiale, iar ea, ca să-și intre în rol, a apărut într-o zi la sala de clasă, într-o trăsură, genul brișcă deschisă. Fusese ideea lui Toma Enache, care de pe atunci construia lumi, iar pe capră era Axel Moustache. Mi-o amintesc coborând treptele fragile ale acelui vehicul bizar, anacronic, o apariție făcută din cerneluri și fum. Era îmbrăcată cu un costum bărbătesc de petreceri - mătase neagră și pălărie înaltă. Iar aici trebuie să vă spun că Laura detestă rochiile. În afară de scenă, o s-o vedeți doar purtând ginși. Dar în ziua aia eram în Caragiale, așa că era asortată la epocă, prin urmare își luase niște pantaloni mătăsoși, pe care mai târziu i-a purtat și la Cannes, pantaloni care scoteau suspine la fiecare mișcare și lăsau în urmă poeme de dragoste. Și-așa s-a îndreptat către clasă, o sală pe la etajul întâi, învârtindu-și bastonul, aruncând ocheade în stânga și-n dreapta, cu părul fluturând, scăpat din joben. Iar pe coridor, din partea opusă venea Mungiu, numărând invers. Tocmai ajunsese la numărul 4 când a dat cu ochii de Laura. Iar de aici mai departe cunoașteți!

1. S-a scris în presă că ai călătorit recent la Paris, însoțită de două surori identice. Cât este adevărat din această poveste?

Totul. Cu ani în urmă, Laurian Oniga a pus în scenă Pescărușul, iar, în viziunea lui, Nina Mihailovna Zarecinaia a fost un personaj tripartit, jucat de trei actrițe diferite, în același timp. A fost una dintre experiențele cele mai intense trăite de mine în teatru, iar personajul acesta cu trei fețe nu m-a mai părăsit, pentru că sunt aici trei dimensiuni feminine: Nina este ingenuă (pe aceasta am jucat-o eu), pragmatică și războinică. Săptămâna trecută le-am luat pe cele trei Nine și-am plecat la Paris, să bem o cafea. Adeseori iau aceste trei personaje și ne plimbăm prin Montmartre. Știu acolo o cafenea cu pian, unde îmi place să merg, iar în compania Ninelor numai acolo aș merge. Îmi place să ascult foșnetul rochiilor în aroma cafelei și să vorbim despre evadări. De data aceasta, în toiul discuției a părut un tip, genul cu barbișon, foarte tânăr, cu ochi adormiți. Ce faceți aici, doamnelor, ne-a întrebat el, și-abia atunci mi-am dat seama că era Pavlovici. A fost o călătorie frumoasă, exact cum visează eroii lui Cehov.

...

Claudiu SFIRSCHI-LĂUDAT: Parfumuri și înțelepți

În urmă cu câteva săptămâni m-a prins ploaia pe Calea Victoriei. Noroc că m-a ajuns din urmă Claudiu, ascuns într-o pelerină enormă, ca un clopot de mușama. Ce faci, Zenob, m-a întrebat el, iar ți-ai uitat umbrela? Cu toate că turna cu găleata și mă așteptam să mă lase sub pelerină, Claudiu a scos de undeva o armonică incredibil de mică, iar peste toată Calea Victoriei au început să plutească flori de răsură, albe, neatinse de ploaie. De roze e beată grădina, cânta el, Cu tot ce se află‐mprejur; E beat și cerescul azur Și zâzâie, beată, albina. Strada era pustie, albită de florile care nu mai conteneau să cadă din cer și-n scurtă vreme a apărut soarele. Vezi, Zenob, m-a dăscălit, Claudiu, pe un ton filozofic, când îți uiți umbrela, e bine să ai asupra ta o armonică.

1. Cu cine te plimbai vara trecută pe la tavernele din Peloponez? Niște prieteni comuni relatau despre o întâlnire spectaculoasă.

Probabil eram cu Hadrian. Când ies, îmi place să mă întâlnesc cu el, cel puțin în lumea rafinată a ideilor. Nu mă refer la împăratul Hadrian din istorie, ci la personajul lui Marguerite Yourcenar (Memoriile lui Hadrian). Îl consider cel mai profund personaj de ficțiune, pare să aibă în spate viețile tuturor oamenilor pe care i-a întâlnit. Îmi imaginez că are răspuns pentru orice. În momentele cruciale îl și visez. Prin urmare, precis eram cu el, nu atât cât să-i ascult cuvintele, ci pentru a mă plimba prin labirintul lui, un teritoriu vast, în care găsești orice-ți trece prin minte, iar când crezi că te-ai rătăcit, apare un servitor al zeului Rusor, care te ajută să ieși.

...

ISTORIA VIE A LITERATURII ROMÂNE

(Anii 90.Anii 2000: 1998-2005. Anii 2005-2007. Anul 2008-2009. Anii 2009-2011. Anul decăderii - 2012. Prin cenușa imperiilor - 2013-2019.)

PS. Vă așteptăm cu amintiri, opinii, comentarii - să scriem împreună istoria literaturii postdecembriste.

NOUA LITERATURĂ

Ciprian Popescu, ca mulți scriitori contemporani, nu trăiește din scris sau dintr-o profesie care să aibă de-a face cu scrisul. Trilingv perfect, Popescu a ales să scrie în română chiar dacă din 2007 locuiește la Montreal în Canada. A debutat cu volumul Mile End, publicat în 2016 la Casa de Editură Max Blecher. Deși autorul a primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru acest volum, acesta este mai degrabă un jurnal al celor 77 de zile din viața unui emigrant pentru care momentele de frustrare se exprimă în proză, nostalgia cu gust amar devine poezie cu vers alb, iar rutina cotidiană se concentrează în scurte poeme în proză.

Ileana MARIN

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Recomandată de Doina Ruști, Mihai Ene & Cătălin Ghiță

​LITERA

CĂRȚI NOI

„Un volum intens, de poezie adevărată."

Cosmin Perța

Un fragment aici

cdpl

O monografie ca un roman: viața lui Marquez

LITERA

Vremea

Credem în imagine și de aceea nu ilustrăm textele de literatură, ci le personalizăm cu secvențe din viața scriitorului, cu poze de la lansări sau de la alte evenimente care făceau până nu demult parte din viața noastră normală. Creatorul de ficțiune este un om viu, mai important decât relația simbolică din mintea unui ilustrator.

Tracus Arte

Pandora M

O coincidență stranie, o întâlnire neașteptată. Daisy primește e-mail-urile destinate unei femei cu nume similar, iar de aici până în miezul misterului nu mai e mult.

Târgul de Carte ElefantFest

Humanitas

SCRIITORI

în viața privată

Radu Aldulescu

la mare, de 1 Mai 2021

Copyright © optmotive.ro