51 / 15 februarie, 2021

Zi de zi, despre eșecul rațiunii

Începând din toamna anului 2020, telespectatorii români au descoperit în grila de programe o propunere nouă: „Zi de zi”, avându-l în centru pe preotul Constantin Necula. Problemele acestei microemisiuni aparent inocente sunt numeroase și deloc neglijabile. Pentru că am fost și rămân o persoană a investigației lucide și detașate, le voi enumera pe cele mai importante dintre acestea:

1. Emisiunea în cauză, extrem de scurtă, dar elocventă, reprezintă un exemplu tipic de propagandă asumată de clerul ortodox. Într-o țară membră a Uniunii Europene, angajată să respecte, în mod egal și imparțial, drepturile tuturor ...

Revizitarea avangardei

Debutul lui Emanuel Modoc, pentru care autorul a primit recent Premiul Tânărul Critic al anului 2020, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, se înscrie în categoria studiilor venite în siajul noilor teorii care vizează recontextualizarea literaturii printr-o grilă a „lecturii distante” (termenul de distant reading a fost propus de Franco Moretti). Aceasta aduce, implicit, noi instrumente aplicate pe un corpus constituit. În acest sens, receptarea avangardelor din Europa Centrală și de Est se face printr-o perspectivă transnațională, completată de abordarea „rețelară”, ca replică la scepticismul cu care au fost întâmpinate, în spațiul românesc, studiile venind atât din zona World Literature, cât și din Digital Humanities. Studiul lui Modoc demonstrează, ...

Invitații lui Zenob: Victor GINGIU

Înainte de pandemie, putea fi văzut prin Timișoara, mișunând pe la Universitate, cu un crin alb în mână. Ce faci, Zenob, m-a întrebat odată, nu vrei să urcăm pe acoperișul muzeului ăla? Ce să facem acolo, am întrebat cam cu lehamite, mai ales că am și rău de înălțime de multe ori. Mă întâlnesc cu cineva. Și cum își luase o față misterioasă, a început să mă înțepe curiozitatea (vulgară), așa c-am urcat. Dar în lumina soarelui a devenit transparent ca o picătură de ploaie. Și-apoi am auzit cum îl striga cineva, o matahală de fum. Se cunoșteau, mai vorbiseră poate, căci din vocile lor răzbătea ceva calm. Vorbeau o limbă necunoscută și se apropiaseră mult și-apoi în ființa lui de gelatină subțire s-au risipit fire de fum. Iar în aerul verii, căci era luna iunie, s-au ridicat, ...

Când obiectele țes istorii

Mircea Ciobanu se număra încă, pe la începutul anilor ’90, printre scriitorii români bine cotați, grație stilului său greu de confundat, ușurinței cu care pendula între felurite genuri și, deopotrivă, eleganței cu care se mișca prin lumea literelor autohtone. Dispărut în 1996, la o vârstă la care ar mai fi avut cu siguranță multe de spus, prozatorul este astăzi arareori discutat în articole sau în studii de specialitate. Un volum substanțial – la origine teză de doctorat – i-a consacrat acum aproape zece ani Cristina Cioabă ( Identitate și disoluție: introducere în opera lui Mircea Ciobanu , Editura MNLR, 2011 ), dar, în general, nu mi se pare că numele autorului este foarte des pomenit.

...

Zdreanță ăsta de Viconte

Întrebând în stânga și‐n dreapta prin fundul Ferentarilor, puțin până‐n prânz ajunse. Peste gardul de scândură văruită se vedea o tufă de trandafiri din care creștea geamul unei vitrine până‐n streașina casei cu acoperișul învelit în tablă. Citi: Eledur și, dedesubt, La Gică Dei. Perdelele de doc albastru, trase, arătau îmbâcsite de praf în lumina puternică a miezului de zi. Poarta se deschisese până s‐apuce s‐o atingă, parcă sub presiunea respirației. Merse pe o alee îngustă de asfalt, umbrită de boltă de viță‐de‐vie. La capătul casei era o masă și un șezlong, iar dincolo de un gard de plasă de sârmă întinsă pe rame de lemn începea altă curte, mai întinsă și străbătută pe mijloc de o alee de ...

Vremuri și cărți

La mine fiecare perioada a vieții, cu suișurile și coborâșurile ei este definită cel mai mult nu doar de oamenii întâlniți cât de cărțile citite. Când eram mică, înainte de a merge la școală, cărțile pe care mi le citeau părinții. Iar cărțile se numără și astăzi printre lucrurile care mă înconjoară și îmi dau un confort anume.

Îmi amintesc că Amos Oz spunea în romanul său Poveste despre dragoste și întuneric că i-ar plăcea să se reîncarneze într-o carte deoarece cărțile oricât le-ai arde tot mai scapă câte una pe undeva.

...

Anii fantastici

Ca filtru amărât și perspectivă ce-și asumă bucuros periferia, nu știu câtă utilitate vor aduce răspunsurile mele. Niciodată nu m-am confruntat cu dorința de a fi în pas cu vremurile, fie că asta ar însemna să respect un ritm și să mă supun regulilor jocului, fie să casc ochii larg ca să înțeleg ce se întâmplă de pe margine – astăzi, un pattern de situare în lume cel puțin parțial regăsibil în conceptualizarea (prea) glamour a ceea ce se numește fear of missing out. Dar poate această anchetă nu vrea să mă depășesc pe mine și, orișicum, iese de sub căderea mea să anticipez evaluări.

2005-2007 sunt anii mei de școală, de lectură. Nicicând șoarecele de bibliotecă ...

ctrl c paste

eu sunt unul dintre cei care

și mie îmi plac zilele de iarnă

și serile când sunetul unui capac de bere

scăpat pe o suprafață de marmură

...

Elogiu lenei

Munca. Probabil cel mai pervers și manipulator concept al societății burgheze. Cât efort a trebuit depus ca oamenii să creadă că cel mai important lucru pe care-l pot face în viața lor este să muncească! Și să nu uităm că, între drepturile omului, se află și acela la muncă. Așadar, a munci este nu o îndatorire, nu o corvoadă, ci un drept, ba mai mult, un privilegiu… Iar societatea contemporană a dus până la extreme fetișizarea activității productive, etica corporatistă (sic!) presupunând nu doar vânzarea unor capacități, cunoștințe sau pur și simplu forță de muncă brută, ci și atașamentul ...

Adrian Săvoiu: Jumătate din viață am trăit-o în comunism

Domnule profesor Adrian Săvoiu, ce v-a determinat să deveniți profesor de limba și literatura română? Ați regretat vreodată, ați încercat alte profesii?

Nu mi-am pus niciodată întrebarea ce voi deveni în viață. Și iată de ce. Încă din copilărie am văzut mai tot timpul în jurul meu caiete și cărți, ziare și reviste, teze și lucrări de control, pentru că atât tata, cât și mama erau profesori. Pe tata îl vedeam mereu citind din autorii pe care îi preda la școală, iar mama lucra la matematică așezată la măsuța ei de brad. Fiindcă am ...

Apeirogon – Colum McCann

Va câștiga Apeirogon International Dublin Literary Award? Să vedem, dar printre concurenți sunt și Elif Shafak, Fernando Aramburu și Valeria Luiselli, ca să-i menționez doar pe favoriții mei dintre cei patruzeci și nouă de scriitori nominalizați.

Cartea este prezentată drept roman și totuși eu am simțit de multe ori, pe parcursul a multe capitole că este mult mai aproape de nonficțiune. McCann a studiat jurnalismul și este foarte aplecat spre investigație. Primul lucru pe care l-aș spune este că afli o groază de lucruri din cartea asta: despre păsări, despre apă, despre închisoare, despre gloanțe, despre istorie, despre praștii, ...

OPT situații care mi se par monstruoase și remedii pentru ele

Când cineva pune apelativul doamna/domnul alături de numele mic: d-na Nela, d-nul Bogdan, d-na Beatrice, d-nul Leonard. Nu vorbesc aici despre educația labilă a persoanei, ci despre imaginea pe care o are despre tine și pe care ți-o trimite fără ambalaj. Îi ești simpatic, desigur, are tentația de a-ți spune pe ...

ISTORIA VIE A LITERATURII ROMÂNE

(Anii 90.Anii 2000: 1998-2005. Anii 2005-2007. Anul 2008-2009. Anii 2009-2011. Anul decăderii - 2012. Prin cenușa imperiilor - 2013-2019.)

PS. Vă așteptăm cu amintiri, opinii, comentarii - să scriem împreună istoria literaturii postdecembriste.

NOUA LITERATURĂ

Narcisa Șichet este poetă, studentă la Literele clujene. Poemele sale pendulează între meditația existențială și înțelegerea lumii personale. Ca trăsături distincte, aș numi imaginile de acuratețe stilistică, eposul temperat și autenticitatea emoției.

„când ești mic mereu te gândești că tu nu o să fii ca părinții tăi

că tu nu o să avortezi niciodată"

Transylvanian Folk Songs

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Micul saturnian de Octavian Soviany, Ed. Hyperliteratura, 2020.

Carte recomandată de Radu Aldulescu

CĂRȚI NOI

http://peterpanart.ro

VIAȚA LITERARĂ

Andrei Șerban, meditând asupra efectelor nocive...

Humanitas, 2021

Editura Muzeul Literaturii

Editura Univers

Editura Herald

Semnează

Credem în imagine și de aceea nu ilustrăm textele de literatură, ci le personalizăm cu secvențe din viața scriitorului, cu poze de la lansări sau de la alte evenimente care făceau până nu demult parte din viața noastră normală. Creatorul de ficțiune este un om viu, mai important decât relația simbolică din mintea unui ilustrator.

Copyright © optmotive.ro