Revistă print și online

Zi de zi, despre eșecul rațiunii

Începând din toamna anului 2020, telespectatorii români au descoperit în grila de programe o propunere nouă: "Zi de zi", avându-l în centru pe preotul Constantin Necula. Problemele acestei microemisiuni aparent inocente sunt numeroase și deloc neglijabile. Pentru că am fost și rămân o persoană a investigației lucide și detașate, le voi enumera pe cele mai importante dintre acestea:

1. Emisiunea în cauză, extrem de scurtă, dar elocventă, reprezintă un exemplu tipic de propagandă asumată de clerul ortodox. Într-o țară membră a Uniunii Europene, angajată să respecte, în mod egal și imparțial, drepturile tuturor confesiunilor religioase ale cetățenilor săi, această emisiune încalcă tacit normele antidiscriminare pe care România s-a angajat să le apere integral.

2. Dacă ar fi fost realizată de un post de televiziune privat, emisiunea ar fi putut îmbrăca orice formă ar fi avut în vedere finanțatorul. Problema apare pentru că "Zi de zi" este sponsorizată de postul național, TVR1 (același care, să ne amintim, a difuzat unul dintre cele mai jenante spectacole de revelion din ultimii ani, reunind voci de prost gust ale negaționiștilor epidemiei de coronavirus). Mai grav, ea este difuzată la o oră de maximă audiență, chiar înaintea telejurnalului de seară, ceea ce augmentează nepermis miza discriminării (și le amintește, involuntar, telespectatorilor mai vârstnici de celebrele "pastile" televizate ale lui Paul Everac).

3. Domnul Necula pare o persoană pașnică și cultivată și, sunt convins, își realizează discursul cotidian animat de cele mai bune intenții. Problema este că aceste bune intenții sunt jalonate de un întreg orizont ideologic ecleziastic, în care cadrul de referință, personajele și conceptele introduc în ecuație figuri aproape exclusiv masculine. Ai senzația, ascultând discursul molcom-mieros al domnului Necula, că jumătate din populația acestei țări, compusă din femei, nu are niciun rol de jucat în economia alegoriei creștine puse în scenă cu fastul oximoronic al unor tropi ai modestiei. Femeile sunt distribuite în rolul unor spectatori pasivi, cărora li se cer ascultare și supunere.

4. În fine, emisiunea în sine marchează eșecul rațiunii în spațiul nord- dunărean. În condițiile în care segmente importante din populația adultă sunt analfabete funcțional, ultimul lucru de care aveau nevoie cetățenii autohtoni era un calup de îndoctrinare bisericească. Populației i se induce ideea că fericirea și bunăstarea îi sunt furnizate doar de credința în ființe supreme, nu de adoptarea unei perspective lucide asupra realității fizico-naturale. Cele câteva minute de dinaintea știrilor nocturne puteau fi utilizate mai cinstit de către televiziunea națională pentru a propune un abecedar vizual al științelor. Acesta ar trebui alcătuit de profesori și de academicieni respectați, a căror capacitate de sinteză le-ar permite telespectatorilor să se familiarizeze cu adevăratele conținuturi ale lumii înconjurătoare, cele furnizate de științele exacte, care nu au nevoie de ființe imaginare și de cărți pretins sfinte pentru a descrie mișcarea universului.

Am mai spus-o și o repet: libertatea de opțiune religioasă este un drept fundamental al oamenilor din întreaga lume, indiferent de forma pe care o îmbracă, iar noi, intelectualii lipsiți de iluzii transcendente, trebuie s-o respectăm cu scrupulozitate. Însă locul religiei este în biserici, în temple și în moschei, nu la televiziunile publice și cu atât mai puțin la ore de maximă audiență. Dacă vor mai izbucni focare de maladii, precum se întâmplă cu actuala pandemie de Covid-19, societatea nu-și va salva cetățenii prin predicile domnului Necula, ci prin cercetările științifice ale medicilor competenți.

Cătălin GHIȚĂ

Prof. univ. dr. hab. la Facultatea de Litere a Universității din Craiova, coordonator de doctorate, membru al BARS (British Association for Romantic Studies), Cătălin a publicat și editat peste 20 de volume, apărute în țară și în străinătate. Membru PEN, USR.

în același număr