Ramona Mihăilă intră la cursuri însoțită de personaje literare, întotdeauna de gen feminin, mai ales din secolul XX, emancipate, tipe sensibile, care nu-și lasă pe-afară emoțiile. Odată am întrebat-o ce scrie, iar ea mi-a fâlfâit prin fața ochilor un manuscris, un roman scris de o femeie și uitat într-un sertar, spunându-mi că pe moment o preocupă numai literatura scrisă de femei. Ești feministă, am întrebat-o eu. Cam sunt. Și-atunci m-am simțit îmboldit s-o întreb ce e feminismul? O mișcare belicoasă, cu bâte, cu lume pe străzi? Oh, nicidecum, Zenob, a ripostat ea, dacă vrei să știi există un feminism militant, e adevărat, o zonă în care femeile și-au câștigat dreptul la vot, si-au consolidat poziția socială etc. Dar există și o latură filozofică, în linia lui Simone de Beauvoir care a inițiat o mișcare de idei, a pus în formă esența feminismului, schimbând percepția asupra lui. A urnit o mentalitate. Am privit-o cum răsfoia o carte și-am simțit nevoia s-o întreb despre modele ideologice. Ei, bine, a zis ea, în ceea ce mă privește am o mare admirație față de Martha Nussbaum.

Ramona Mihăilă este universitară, implicată în studii & proiecte de gender, mai ales în ceea ce privește egalitatea de șanse în societate.