OPTm
nr. 69

Anul 2014 a venit ca un tsunami în relațiile internaționale și a arătat că, în geopolitică, cronologia nu face doi bani, mai ales dacă se întâmplă să ai în cămară niscai litigii nerezolvate. Occidentul privea cu gura căscată cum în Europa de Est era repus în scenă aventurismul separatist al anilor 1990, prin axenarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, declanșând apoi războiul din estul Ucrainei. Urmările acestui eveniment istoric au început să se împrăștie peste ani precum undele unei pietre aru ...

Radu Găvan a debutat cu un roman, bine primit atât de public cât și de critică - Exorcizat (2014). Scris în registru realist, foarte puternic vizual, cu portrete și acțiuni bine desenate, romanul mi-a atras imediat atenția și l-am recomandat pentru Premiul de Debut „Mircea Ciobanu”, pe care l-a și obținut. Celelalte romane ale sale au luat-o pe alt drum, despărțindu-se cu oarecare emfază de Exorcizat, în sensul că fiecare dintre ele propune un demers experimental. Neverland (2015) încerca ...

De câteva zile mă gândesc la prima mea întâlnire cu Robert Șerban și nu-mi vine în minte. Îl știu de când lumea, aș putea să zic, deși lumea mea, de Zenob, a început abia prin 2000 și ceva. Mi-amintesc cum ne-am văzut la Timișoara - cum veniși Zenob, zicea el, la clasa a II-a sau cu nașul, pe acoperiș? - dar s-ar putea ca amintirile astea să fie de prin 90, căci tot așa de bine mi-l amintesc trecând ca o frunză de leandru, prin grădina de la Muzeu ...

La doi ani după apariția unuia dintre cele mai răsunătoare volume din ultima perioadă, semnat de Anastasia Gavrilovici, Industria liniștirii adulților, are parte de o a doua ediție, căreia i se adaugă un bonus track (poemul Dragă E.,).

Revizuirea poemelor sale (re)aduce în prim-plan visceralitatea debordantă, traiectoria unei biologii celulare și animale menite să contureze subtilități antropocentrice , fiorul existențial postuman (după cum spune Teodora Coman, pe coperta cărții) și iro ...

ultima dâră de lumină primul întuneric proiectat în geam

fără să ne strângem mâinile am înțeles

că nu am cum să privesc moartea în ochi,

ți-am strigat tare că există Dumnezeu! Ți-am spus!

tu ai lăsat capul în pământ,

iar eu am continuat să strig,

trebuie să îți pară rău!

iarăși nu ai zis nimic,

ai dispărut.

la masa acea de lemn rotundă nu a mai rămas nimeni,

am plâns fără să vreau,

am tăcut apoi,

important este că și tu ai înțeles,

fiecare reflex ...

Fanii genului SF au fost, și ei, afectați de către pandemia de COVID19, care a amânat cel puțin un titlu esențial, așteptat de mulți ani, dinainte chiar să fie anunțat. Este vorba despre Dune, care ar fi trebuit să se lanseze în cinematografe în octombrie 2020, dar care a fost împins până în septembrie 2021. Cazul nu este singular și mai adăugăm doar că mulți producători au ales să se adapteze vremurilor și să mute lansările din sălile de cinema către platformele de streaming, ceea ce a gene ...

În decurs de aproximativ un an (martie 2015 – iunie 2016), Clujul a pierdut 3 prozatori optzeciști remarcabili: Alexandru Vlad, Radu Mareș și Mihai Dragolea. Primul și ultimul mi-au colorat adolescența cu povești și mai apoi studenția cu șuete șarmante și spirituale la cafeneaua Arizona și nu numai. La ei mă voi opri, rememorând și repozând două din cărțile ce le poartă semnătura.

La data publicării sale, Curcubeul dublu al lui Alexandru Vlad (Editura Polirom, 2008) a iscat oareșice contro ...

N-am văzut decât un gândac rotund, negru, toaletându-și antenele pe butonul soneriei. Relaxarea cu care se îngrijea lăsa de înțeles că locatarul apartamentului cu numărul 18 nu dorea să fie deranjat. M-am oprit în fața ușii acoperite cu un mucus verzui de culoarea urzicii opărite. Părea chiar îmbietor, mai că nu mă invita să mușc din el. M-am abținut. Cunoșteam capcana, câțiva colegi de-ai mei căzuseră deja în ea; dacă aș fi încercat să-l ating fie și cu vârful unghiei, ar fi început să clocotea ...

Într-un articol anterior scriam despre raku, un MC cu importante valențe poetice. În acest număr îmi propun să dau cezarului ce-i al cezarului și să vorbesc despre Rimaru, unul dintre primii MC de rap din România, care are, în opinia mea și a multora, un loc asigurat în „careul de ași” al rapului românesc, alături de raku, Deceneu și Vexxatu’ Vexx aka Norzeatic. Membru al uneia din trupele rap care au pus bazele mișcării hip-hop din România, imediat după Revoluție, R.A.C.L.A., Rimaru pare „să le ...

centru

îmi lipesc fața de asfalt cu tandrețea unui copil adormit pe burta câinelui,

dai cu picioarele în ușă nu știi când să te oprești ceaiul fierbe într-un oraș care (nu mai) supraviețuiește fără apă

stau culcat pe un afiș multicolor

e sângele meu reclamă

e sângele meu claxon

e sângele meu singurătate

trag benzi de circulație

tuneluri și pasaje să-mi simt profunzimea cu o conștiință similară cu google maps

și poate stol de frunze poate mă ag ...

Într-o cronologie interioară de cititor înrăit (cam alandala, dacă e să fiu sinceră), anul 2018 e definitoriu. Mi-amintesc de una dintre vizitele mele la București, când fiica mea m-a dus într-un loc minunat „Camera din față” unde, într-o atmosferă din alte timpuri, puteai savura o cafea făcută cu artă. Decorurile, obiectele vechi din materiale despre care doar auzisem, au deschis ușa spre orele tihnite ale unei sieste pe care doar privilegiații și-o permiteau.

Cam p-atunci, deși apărut cu ceva ...

Într-un fel, era firesc ca după un roman ca Intervenția să urmeze unul ca Perestroika Boys, un mix – așa cum o spune chiar Dinu Guțu – de docuficțiune și istorii sociale.

Pe scurt, textul explorează, devoalează și, simultan, construiește o mitologie a primei generații de tineri basarabeni de după căderea URSS/ proclamarea independenței Republicii Moldova, o generație – precum și cele care au succedat-o – prinsă între mai multe spații culturale și identitare cât se poate de diferite.

Cel ma ...