Invitații lui Zenob: Adrian MAJURU

Adrian MAJURU putea fi văzut în urmă cu un deceniu la Capșa, unde în fiecare joi după-amiază avea întâlnire cu niște prieteni năuci, toți preocupați de faptele care s-au dus ca firul de fum. Iar printre aceștia mă aflam și eu, pe vremea când nu purtam încă peruci verzi și mănuși aurii. Și ce vremuri! Radu Oltean desena străzile, iar Majuru răsucea cuvintele scoase din hârtii vechi.

Într-o zi a intrat în Palatul lui Suțu, a urcat scările, a salutat umbra din marile oglinzi veneține, iar pe primul coridor a dat de-o femeie, îmbrăcată-n mătăsuri și învăluită-n parfum, care după cum se mișca, după cum își îndrepta pălăria, părea ruptă din altă lume. Iar această femeie misterioasă a scos din mica poșetă o cheie.

Adrian a încercat-o la toate ușile, dar zadarnic, părea să nu se potrivească pe nicăieri.

În cele din urmă a coborât la parter, iar acolo, în spatele unor rafturi, a descoperit o mică ieșire, una dintre acele uși ascunse, despre care nu știe nimeni, pentru că arată exact ca un zid, ca un lambriu impecabil, ca un tapet nou-nouț. Iar dincolo de ușa aceasta, în lumina mieroasă, a văzut în sfârșit Bucureștiul, pe care atâta timp îl căutase cu prietenii săi de la Capșa. Străzile se deschideau, podite, spre mahalalele și spre timpul adevărat al orașului.

Zenob

Prin ce mahala bucureșteană ti-ar plăcea sa te plimbi, daca-ai ajunge in secolul 18/19?

Podul de Pamant. Aceasta mahala pornea din centrul de astazi, zona Cercului Militar unde se pozitionau mahalalele Sarindar si Brezoianu. De ce aici?

Porțiunea numită Podului de Pământ, din cauză că era un drum nepavat, numai de pământ bătătorit, se întindea între Sărindar și ostrovul Bisericii Sf. Elefterie Vechi (pierdut si el), pe un mal înalt al Damboviței. Se numea Calea Belvedere. Era o foarte frumoasa imagine panoramica a Bucureștilor, cu vedere către mahalaua Izvor, mai joasa, situată pe malul celălalt al Dâmboviței, spre Dealul Mihai Vodă, apoi spre Spirii și spre dealul Cotroceni, aflat în plan secund.

Care este mâncarea ta preferată - fă-i un elogiu!

Micii din copilărie. Sincer, de vreo treizeci de ani îi tot caut. Se mai păstrează pe strada Covaci cladirea vechiului restaurant* La vita de vie*, unde N.T. Orașanu si Eminescu petrceau nopți de vară, mâncând patricieni. Și aceștia au dispărut.

Și apoi - cafeaua numită Marghiloman, după renumitul politician, cafea făcută în coniac și deloc cu apă. Cine o mai poate face?

Ce mister se ascunde in Palatul Suțu, dintre cele pe care ai hotarât să le dezvălui publicului in perioada următoare, a relaxării?

Ne pregătim pentru mister. Și anume vom schimba vestimentația manechinelor din perioada secolelor XVIII-XIX. Vom oferi astfel publicului piese de patrimoniu care vor fi expuse pentru prima oară, alături de accesoriile care le însoțeau și de poveștile care le-au marcat istoria folosirii.

ZENOB

Zenob face parte din grupul „Perucile verzi”.

Bogdan Tănase,

așteptându-și studenții

Cartea săptămânii

Gumele​

de Alain Robbe-Grillet

Recomandată de

Cătălin Ghiță

Dumitru ȚEPENEAG

la Radio Trafika Europe

NOUTĂȚI

Ioana Pârvulescu, la BNR

Recomandări OPTm

Lisa Wingate: The Book of Lost Friend, Laurențiu Ciprian Tudor: Jurnal de cuplu, Dean Koontz: Ochii întunericului.

Andrew Singer

la Penn University State

O carte despre București, semnată de Adrian Majuru - Timpul orașului... aici

CRONICHETE & PREZENTĂRI

Una dintre cărțile importante ale anului trecut este Staze și metastaze carcerale, semnată de Ioana Cistelecan, un volum consistent despre literatura închisorilor comuniste, de la producțiunile orale (Radu Gyr) la memorialistica de după detenție (Nichifor Crainic, Paul Goma). Documentată, scrisă cu pasiune, cartea aduce și o viziune asupra epocii de teroare. Un fragment din carte a fost publicat în revista OPT motive.

Doina RUȘTI

N.K. Jemisin este prima scriitoare afro-americană laureată a Premiului Hugo și singura care a primit această distincție timp de trei ani consecutiv. Romanele sale au fost traduse la Nemira (seria Vise ucigașe, colecția Nautilus, 2015) și Paladin (Cele o sută de mii de regate, 2016; Pământul sfânt, 2017). Ultima ei carte, The City We Became, este o ficțiune speculativă bazată pe o intrigă ce amintește de pandemia cu care ne confruntăm în prezent.

În condiții normale, romanul s-ar fi bucurat, la finele lunii mai, de o lansare pe măsură, în cadrul Book Expo America (BEA) din New York, însă Javits Center – spațiul care găzduiește acest târg de carte - este, momentan, transformat în spital de campanie.

Fiecare carte își are soarta sa.

Sandra OPRESCU

Anul BEETHOVEN

Edituri mici, cărți importante

Cărți de succes

Un fragment - în nr 3 al revistei OPTm

Apărută la Humanitas, mai, 2020

Încă în top: Mihaela Apetrei: Cină cu ficat și inimă

Grupul Editorial ART:

Faimosul roman Povestea Slujitoarei a primit Premiul Governor General și trofeul Arthur C. Clarke. Serialul cu același nume, realizat de HBO, s-a bucurat de un imens succes. Recent apărut în românește și continuarea poveștii: Testamentele, o carte mult așteptată, semnată de Margaret Atwood (Booker Prize). Mai multe aici.

Inscrierile pentru Conferința de Antropologie Urbană, ed a 6-a, - se prelungesc până pe 15 iunie. Mai multe informații, pe pagina conferinței, Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu).

ART

EDITURA UNIVERS

ARE CELE MAI MARI REDUCERI

Copyright © optmotive.ro