Robbe-Grillet și viitorul romanului

Marele prozator Alain Robbe-Grillet este creditat îndeobște cu edificarea Noului Roman (Nouveau Roman) francez, deși termenul propriu-zis a fost creat de criticul Émile Henriot într-un articol din 1957. Contribuția teoretică a lui Robbe-Grillet este însă capitală mai ales dacă avem în vedere publicarea la Paris, în 1963, a volumului Pour un nouveau roman, o culegere de articole inițiate de romancier încă din 1955 și menite să coaguleze concepția sa despre cum ar trebui să arate romanul într-o epocă marcată de sfârșitul modernismului.

Cel mai important dintre articolele care compun cartea și asupra căruia îmi permit și eu să zăbovesc în cele câteva rânduri pe care le am la dispoziție se numește Un viitor pentru roman și a fost publicat, inițial, în 1956.

Problema centrală pe care o ridică articolul se leagă de defazajul sesizabil dintre metamorfozele comportate de evoluția tehnicii și conservatorismul înnăscut al orizontului cultural deschis de civilizația intelectuală franceză. Ca atare, opinează Robbe-Grillet, romancierul trebuie să aspire la transcenderea unui univers de „semnificație” (de natură psihologică, socială sau funcțională), pentru a se ocupa de redarea unei lumi concrete și imediate. Cu alte cuvinte, prezența obiectelor trebuie să preceadă semnificația acestora: înainte ca respectivele obiecte să însemne ceva, ele trebuie pur și simplu să existe. Hermeneutica derivată din grila culturală, suprapusă lor, trebuie demantelată grație acestei ontologii a indiferenței față de metafizica devenită obsoletă. Încăpățânarea personajului de roman de a rămâne în ființă, chiar și în absența unei codificări furnizate de codurile civilizației, este singura în măsură să-l pună pe acesta la adăpost de grila deformatoare a interpretării cu care estetica receptării ne-a obișnuit, de la romantism încoace. Nu mai avem eroi, ci simple existențe.

De aceea, crede Robbe-Grillet, ceea ce-i separă pe cultivatorii Noului Roman de cei din tradiția Balzac-Gide este tocmai abandonarea iluziei adâncimii narative: personajele se mișcă bidimensional, în absența traumelor metafizice, într-un sistem care va fi descris de teoria post-structuralistă franceză (Jean Baudrillard) drept unul al obiectelor. Banalitatea care aureolează trama obișnuită a romanelor semnate nu numai de Robbe-Grillet, ci și de Sarraute, de Butor sau de Ricardou, va fi însă respinsă de majoritatea cititorilor și în aceasta constă eșecul experimentului propus de Noul Roman.

Lectorul se plictisește în absența unei mitologii menite să înnobileze faptul divers înregistrat ca atare. Abandonarea nimbului metafizic din jurul protagonistului tradițional a dus la nedumerire și, în cele din urmă, la dezinteres din partea publicului.

Se pare, de aceea, că adevăratul defazaj nu este cel înregistrat de Robbe-Grillet, dintre caracterul revoluționar al evoluției tehnologice și cel conservator, al cadrului cultural, ci acela al diferenței de situare estetică dintre romancier și cititor.

Tirania esteticii receptării a pus, finalmente, între paranteze experimentul romanesc din anii ’50.

Cătălin GHIȚĂ

Prof. univ. dr. hab. la Facultatea de Litere a Universității din Craiova, coordonator de doctorate, membru al BARS (British Association for Romantic Studies), Cătălin a publicat și editat peste 20 de volume, apărute în țară și în străinătate. Membru PEN, USR.

Scriitori și creatori de ficțiuneOpiniiCarteVizualConfesiuniPagina de literaturăIdeiInvitații lui ZenobNoua literaturăConvorbiri cosmopoliteGrand Slam PoeticIstorii subiectiveDebutArhivă

Bogdan Tănase,

așteptându-și studenții

Cartea săptămânii

Gumele​

de Alain Robbe-Grillet

Recomandată de

Cătălin Ghiță

Dumitru ȚEPENEAG

la Radio Trafika Europe

NOUTĂȚI

Ioana Pârvulescu, la BNR

Recomandări OPTm

Lisa Wingate: The Book of Lost Friend, Laurențiu Ciprian Tudor: Jurnal de cuplu, Dean Koontz: Ochii întunericului.

Andrew Singer

la Penn University State

O carte despre București, semnată de Adrian Majuru - Timpul orașului... aici

CRONICHETE & PREZENTĂRI

Una dintre cărțile importante ale anului trecut este Staze și metastaze carcerale, semnată de Ioana Cistelecan, un volum consistent despre literatura închisorilor comuniste, de la producțiunile orale (Radu Gyr) la memorialistica de după detenție (Nichifor Crainic, Paul Goma). Documentată, scrisă cu pasiune, cartea aduce și o viziune asupra epocii de teroare. Un fragment din carte a fost publicat în revista OPT motive.

Doina RUȘTI

N.K. Jemisin este prima scriitoare afro-americană laureată a Premiului Hugo și singura care a primit această distincție timp de trei ani consecutiv. Romanele sale au fost traduse la Nemira (seria Vise ucigașe, colecția Nautilus, 2015) și Paladin (Cele o sută de mii de regate, 2016; Pământul sfânt, 2017). Ultima ei carte, The City We Became, este o ficțiune speculativă bazată pe o intrigă ce amintește de pandemia cu care ne confruntăm în prezent.

În condiții normale, romanul s-ar fi bucurat, la finele lunii mai, de o lansare pe măsură, în cadrul Book Expo America (BEA) din New York, însă Javits Center – spațiul care găzduiește acest târg de carte - este, momentan, transformat în spital de campanie.

Fiecare carte își are soarta sa.

Sandra OPRESCU

Anul BEETHOVEN

Edituri mici, cărți importante

Cărți de succes

Un fragment - în nr 3 al revistei OPTm

Apărută la Humanitas, mai, 2020

Încă în top: Mihaela Apetrei: Cină cu ficat și inimă

Grupul Editorial ART:

Faimosul roman Povestea Slujitoarei a primit Premiul Governor General și trofeul Arthur C. Clarke. Serialul cu același nume, realizat de HBO, s-a bucurat de un imens succes. Recent apărut în românește și continuarea poveștii: Testamentele, o carte mult așteptată, semnată de Margaret Atwood (Booker Prize). Mai multe aici.

Inscrierile pentru Conferința de Antropologie Urbană, ed a 6-a, - se prelungesc până pe 15 iunie. Mai multe informații, pe pagina conferinței, Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu).

ART

EDITURA UNIVERS

ARE CELE MAI MARI REDUCERI

Copyright © optmotive.ro

Echipa