Invitații lui Zenob: Simina DIACONU

Scriitorii iubesc „Revista de povestiri”, un spațiu larg, cu multe personaje bizare. Eu am auzit de ea la Lente, într-o toamnă, când mi-am petrecut acolo o după-amiază de pomină. Așa am cunoscut-o pe Simina, care în ziua aceea purta o rochie verde, acoperită cu litere, un scris mărunțel și foarte intrigant, pentru că din când în când îți săreau în ochi unele cuvinte, cum ar fi trăsură sau Motanov, încât era imposibil să nu citești mai departe, ca să vezi cine e în trăsură și dacă prințul Motanov nu e cumva descins din literatura rusă. Simina a râs luându-mi peste picior presupunerile: O, dragă Zenob, nu e rochia mea! Bineînțeles, am făcut ochii mari. E de fapt, „Revista de povestiri”, m-a lămurit ea. Cum o atingi, se deschide o ușă și imediat ajungi aici.

Și-așa am intrat în castelul Siminei, cu 40 de ochișori ațintiți pe mine. V-am spus, era toamnă, iar prin încăperea de la mansardă plutea o rochie verde.

Zenob

1. Se spune ca trăiesti într-un castel, decupat dintr-o povestire, că te hrănești cu mâncăruri luate din povestiri. Până și pantofiorii ar fi tot dintr-o poveste. Prin urmare, spune-mi o scurtă povestire care a contat pentru tine.

E povestirea din care furam toate astea, până când m-au prins. Tocmai parcasem trotineta la intrarea în poveste și dădeam târcoale să văd ce-a mai apărut bun pe-acolo. Mă miram că e cam pustiu, când m-a claxonat o mașină de pompiliție și m-a pus să le arăt declarația. Am scos scrisoarea de dragoste de la tine și le-am întins-o, deși mi se părea cam indiscret din partea lor, dar în fine. Și să vezi grozăvie. A trebuit să mă sprijin de statuia lui Motanov ca să nu cad când mi-au zis că au mai citit declarația asta de nu știu câte ori și că probabil e spam.

M-au luat la secție și m-au aruncat într-un balcon cu alte o mie de juliete vinovate de naivitate, care jucau cărți și badminton și udau florile și alergau după iepuri albi, după ștrumfi albaștri, după cerbul de aur, nici nu conta prea mult, important era să pună sângele în mișcare și să ardă calorii. Când se lăsa seara, fluturașii de badminton deveneau luminiscenți și făceau tot felul de dansuri, populare, coreene, după cum li se năzărea, iar noi îi filmam și-i puneam pe social media. Mie toate lucrurile astea mi se păreau puțin virusate și nu știam cum să mă întorc înapoi în lumea mea.

2. Ce zici despre bijuterii? Există vreuna pe care-ai purta-o la întâlnirea cu mine?

Da, brățara de picior care declanșează o alarmă dacă încerc să cobor din balconul din poveste. Din fericire, alarma e super hit, serenadă ca asta eu n-am mai auzit, așa că nici n-ar trebui să te deranjezi cu prețioasa ta chitară.

3. Ce final de poveste (film, roman, povestire) ai alege pentru ziua de luni (când apare revista noastră)?

Eu să știi că îl relatez fix așa cum a fost. Așa cum se obișnuiește, ziua de luni a venit în poveste cu breaking news. Era ziua în care Marele Împărat Oemes făcea preselecția echipelor de cercetători care răspunseseră apelului său de a crea un vaccin pentru povestea virusată. Fiecare echipă își prezenta vaccinul și îi demonstra puterea înțepând o julietă în deget. Una după alta se transformau și se întorceau fiecare în lumea fantastică din care provenea. Când a venit rândul meu, nici n-am apucat să întind degetul care mi se părea mai potrivit, că m-am trezit întinsă pe asfalt pe lângă trotineta de la intrarea în poveste. Am inspirat cu nesaț particulele PM2.5 și PM10 din lumea mea familiară.

ZENOB

Zenob face parte din grupul „Perucile verzi”.

NOUA LITERATURĂ

Serenela GHIȚEANU scrie cronică de carte și studii academice, dar și proză scurtă. Povestirile sale aduc o perspectivă accentuat feminină, cu atmosferă stranie și cu personaje prinse într-un joc mai mult de de idei, decât de situații. Cult, cu trimiteri subtile la proza europeană, scrisul ei pare o invitație la lectură și la observație.

Doina RUȘTI

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Manasse​

de Ronetti ROMAN

Recomandată de Ștefan FIRICĂ

​SCRIBD

PREZENTĂRI & CRONICHETE

Eduardo Mendoza – El rey recibe (Regele primește)

Barcelona, 1968: Rufo Batalla (luptă, în limba spaniolă) este un jurnalist începător și prima lui sarcină este să scrie despre nunta unui prinț aflat in exil. Ajunge la New York și știe că vrea să facă ceva extraordinar, doar e New York, nu orice loc. Asistă la fenomenele sociale din anii ’70, ca feminismul, mișcarea gay, deriva culturală, și scrie despre ele toate. Cartea lui Mendoza face parte din trilogia Las tres leyes del moviemiento (Cele trei legi ale mișcării) și reunește personaje reale și imaginare. Ce a vrut scriitorul cu acest volum? Să-și scrie parte din memorii, dar nu într-o formă clasică, ca să nu se plictisească el însuși, așa că l-a găsit pe Rufo Batalla să se lupte pentru el. Lui Mendoza i-au fost traduse în limba română: Mauricio sau alegerile locale, Labirintul măslinelor, Misterul criptei vrăjite, Peripețiile coafezului și Orașul minunilor.

Alexandra NICULESCU

Ioan CRISTESCU, despre Alice Voinescu, la Cultura in direct, MNLR

Cartea lui Bogdan Tănase constituie o analiză asupra literaturii din anii de vârf ai comunismului, scrisă cu o detașare intelectuală, rareori întâlnită în investigarea acestui subiect. De la “habitatul” totalitarist, la tezele din iunie și apoi la consecințele lor, reflectate în realismul socialist, Reconstituirile lui Bogdan Tănase aduc o imagine sintetică asupra unui fenomen ilustrat de multe și în varii etape, opere, manifestări. Anii 70 au constituit din punctul său de vedere un "nod istoric", generat de iluzoria libertate adusă de anul 1968, dar care a creat un curent subversiv important, manifestat cu precădere în proza scurtă de factură realistă. De la subterfugiile generaționiste ale anilor 70, existențial, protestul devine camelonic prin textualismul optzecist.

O carte bine și documentat scrisă, într-un stil concentrat și elegant.

Doina RUȘTI

AVANPREMIERĂ

„A venit o dată la mine la o trecere de pietoni, s-a apropiat și m-a privit cu o curiozitate infinită în ochii alungiți, migdalați, de tătar. Nu i-am spus nimic și ne-am revăzut peste o vreme la o petrecere de ziariști, a venit iar la mine și a început să plângă."

mai mult

Anca EFTENIE recomandă

LITERA

Păsări obosite, cu burți melancolice,

îi privesc de lângă puii lor.

Andrei Dósa

ÎN NUMĂRUL ACESTA SEMNEAZĂ

Liviu Szoke recomandă

CORINT

Concurs

Participarea la concurs se face prin completarea unui FORMULAR DE ÎNSCRIERE aici. 

Vă rugăm să citiți condițiile de participare în Regulamentul Oficial, pe blogul Arthur aici.

Un misterios șir de crime în Philadelphia, suspans, emoție.

LITERA

BOTANICA

lui Sim. Fl Marian

Anul BEETHOVEN

Copyright © optmotive.ro