21 / 13 iulie, 2020

Occidere aude!

Îndrăznește să ucizi (formulă, dacă vă amintiți, oblică în raport cu dezideratul kantian citat săptămâna trecută)? Este moral ca un universitar să instige la asemenea grozăvii, chiar mascându-le îndărătul unor formule latine greu accesibile? Pentru a liniști spiritele, subliniez că modestele rânduri subsecvente se referă doar la curajul regizoral de asumare a unei poziții tranșante în două scenarii contrafactuale având în centru o intrigă comună, promovate de Ernst Lubitsch, respectiv de Quentin Tarantino. Cele două filme la care fac apel se numesc To Be or Not to Be (1942) și Inglorious Basterds (2009). Dacă ultimul este cunoscut publicului autohton, fiind ...

Revoltă socială și schimbare de paradigmă culturală

În plină pandemie, care deja stârnise suspiciuni și revolte locale din cauza măsurilor de recluziune cerute de situația epidemiologică, SUA a fost zguduită de un eveniment care, deși nu este, din păcate, singular, a declanșat un val de proteste cu substrat rasial: uciderea de către un polițist alb a unui bărbat afro-american. Filmarea incidentului a ajuns rapid în toată lumea, pe toate canalele mass-media, inclusiv pe internet. Spre deosebire de alte cazuri asemănătoare, în care polițiștii au ucis cetățeni afro-americani nevinovați (inclusiv adolescenți) doar pentru că se aflau în locul nepotrivit în momentul inoportun, uciderea lui George Floyd a declanșat ...

Invitații lui Zenob: Anastasia GAVRILOVICI

Anastasia și-a uitat în Sala "Tudor Vianu", demult, pe când era studentă, o pereche de aripi, pe care le-a găsit Catrinel Popa. Zilele trecute m-a prins prin școală (desigur, pustie) și-a zis bine c-ai venit, Zenob, ce-ar fi să tragi o fugă, să-i duci aripile Anastasiei! Ce puteam să mai zic?! Am luat-o din loc, dar de cum am ajuns la Poesis internațional, mi-am dat seama că nu e în regulă. Anastasia avea, bine-merci, amândouă aripile acasă! Și cum nu puteam să-i spun de ce venisem, i-am cerut un autograf. Ea mi-a desenat o cireașă. Și-aș mai fi stat dacă ...

Radu NICA: Pool (No Water). Art (No Limits)

Diana NECHIT, Andrei ȘERBAN - Convorbiri cosmopolite - nr. 21 / 13 iulie, 2020

Generic intro Cafeneaua Haller din Piața Mare a Sibiului se animă încetul cu încetul. La o masă, alături de doi absolvenți de liceu care visează să studieze arta cinematografică, Radu Nica își povestește experiența din fața și de dincolo de scena fizică a teatrului. După experimentul său recent, Pool (No Water), realizat cu actorii Teatrului Maghiar de Stat Cluj, Radu Nica se arată optimist. Optimist nu în sensul clasic al termenului, ci prin faptul că, deși recunoaște că e departe de a fi un proiect destinat unui spectator cuminte, convențional, experimentul său de teatru-film-performance va stârni o serie de discuții. ...

Bube, mucegai

— O să meargă și doamna Strâmbeanu cu noi, mi-a scris mama un mesaj că ne roagă s-o luăm și pe ea. Am văzut doar acum câteva ore, în aeroport, când am deschis telefonul. — Bine, doar că n-o să mai putem asculta audiobook-urile pe care le-am pregătit. Sper să se abțină măcar pe Cercul mincinoșilor, e aproape imposibil să nu te prindă cartea aia. — Suntem deja în întârziere, o sun să iasă. Doamna Strâmbeanu, puteți ieși în stația de pe partea cealaltă a drumului, da, da, suntem deja la spitalul județean. „…Rănit de moarte, șoimul își simte sfârșitul ...

Scrisori din Costa Rica

Nu, nu e ceea ce ați putea crede. Și nici măcar nu știu dacă protagonista lor era blondă. Cele mai vechi dintre scrisori împlinesc anul acesta fix 100 de ani, o vârstă care cochetează deja cu veșnicia. Și toate au fost scrise într-o mănăstire, cu o caligrafie egală, disciplinată, de o mână al cărei chip n-am reușit să îl regăsesc. Cred că de aceea m-am și hotărât să scriu despre ea, ca un fel de pariu că o amintire fără chip poate totuși să supraviețuiască uitării. Cele mai multe dintre detaliile personale care au transformat-o pe fiica ortodoxă a unei ...

Poeme

Secreții urbane Orașul își deversează secrețiile Cu un jet scurt, dar direct (aș adăuga bine țintit), Ne împroașcă în față Ca într-o saga musonică În care murim și renaștem, Fecundați de polenul noxelor Și al petalelor de helicobacter. Lăzi vechi și nefolositoare Din balconul de la dormitor Înțeleg mai bine singurătatea vârfurilor înzăpezite, Teama portarului în fața loviturii de la unsprezece metri, Ultima dorință a patinatorului Când gheața dă semne că cedează Cu fiecare centimetru, în orice direcție ar lua-o Istoria este un'opera aperta Printre lăzi vechi și nefolositoare, Sticle goale și amurguri secerate de frig Noaptea polară sosește cu ...

Rita²

Kaos Moon este pseudonimul lui Ștefan Caraman, prozator, dramaturg și freelancer. A debutat cu volumul Suflet de rocker (Mirador, 1996), o colecție de povestiri pe care a lansat-o chiar la Arad, eveniment la care am participat, deși eram foarte mic și îmi amintesc vag de el. Romanul care l-a consacrat și a creat destul de multă vâltoare pe atunci este Scrisori către Rita (Tracus Arte, 2011), dar s-a evidențiat și printr-o carte concepută la polul opus și într-un registru diferit, mult mai calm, sensibil și temperat, 92 de povești cu cărți (Herg Benet, 2014):> „Ai întâlnire cu una, vrei ...

Savu POPA

Andrei ZBÎRNEA - Grand Slam Poetic - nr. 21 / 13 iulie, 2020

Și sunt doar un chiriaș Nu îmi iese. Nu îmi iese și gata. Arunc la coș întruna foi mototolite. Nici nu știu cât timp a trecut. În camera de la etajul 5 nu există, nu a existat vreun ceas. De ce să mânjesc acești pereți, acest aer, cu treceri nejustificate ale orelor... Oricum, pereții sunt bătrâni, ursuzi, cu urechile pline cu clei întărit. De abia mă mai înțeleg cu ei. E mai greu decât înainte. Și sunt doar un chiriaș. E totuși târziu, În depărtare, pe autostradă, Luminile farurilor sunt tot niște furnici Agitate. De pe lună cad fire de ...

Elogiul tatălui

Copiii sunt la fel peste tot, iar copilăria e frumoasă și merită trăită indiferent de regimul în care crește și este educat copilul. Acesta e mesajul care pare să răzbată dintre paginile acestei spumoase povești despre copilăria autorului în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească. O poveste cu copii, dar nu pentru copii, dat fiind limbajul presărat din belșug cu înjurături pe care orice copil de vârsta lui Mișca, protagonistul acestei povești, se bucura să-l poată folosi atunci când nu era vreun adult prin preajmă. Mare parte a poveștii se petrece la grădiniță, printre colegii cărora capul le stătea doar la năzbâtii, ...

Prinși în lift

Am aproape 23 de ani. Fac parte din „promoția” 97’. Anul în care nu știm dacă s-au născut oameni importanți, dar în care personalități precum Marin Sorescu, Liviu Constantinescu și Puiu Călinescu s-au stins din viață. Am cules informațiile de mai sus de pe un site care-mi spune că de la aceste evenimente au trecut 18 ani. Se pare că lanțul digital de informații a decis să se rupă fix în ziua glorioasă a majoratului meu. Și totuși eu m-am născut în 97 și, odată cu mine, mii și mii de alte suflete cu care-mi împart verile și iernile de ...

Yehuda AMIHAI: Poeme

Dumnezeu are milă pentru copiii de grădiniță, pentru copiii de școală – mai puțin. Iar de adulți nu i-e milă deloc. Îi părăsește și uneori ei se târăsc pe burtă în nisipul fierbinte și aspru, caută însângerați adăpostul. Poate o să-i fie milă de cei ce iubesc cu adevărat și o să aibă grijă de ei și o să le facă umbră ca un copac deasupra celui adormit pe-o bancă. Poate și noi o să cheltuim pe ei ultimii noștri bănuți de bunătate moșteniți de la mama, Așa, ca fericirea lor să ne protejeze acum și în alte zile. **Un ...

Noua Literatură

Discret, cu oroare de publicitate, Mihai Kantzer scrie poeme sub pseudonim - cum altfel! Viața socială de azi, derulată la vedere, exprimă o situație de criză, temă-centrală a poemelor sale, generată și de formația sa, de specialist în filozofie socială. Oraș, viață cotidiană, oboseală domestică - iată numai trei dintre componentele universului de existență, care-l leagă de lirica actuală.

Cum poezia nu se comentează, ci doar se citește, aș propune un text ca imagine generică a tipului de sensibilitate care-l caracterizează: Să postez la timp pe Facebook/ Un selfie cu ego-ul meu plimbat în lesă / De două ori pe zi, vară sau iarnă/ Poate așa mă voi elibera, de zgomotul asurzitor/ Al marilor planuri de viitor.

Doina RUȘTI

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Industria liniștirii adulților​

de Anastasia GAVRILOVICI

Recomandată de Catrinel POPA

Casa de Editură Max Blecher

Un an de odihnă și relaxare

O superbă și, totodată, dezgustătoare cronică a unui an de odihnă din viața protagonistei noului roman al Otessei Mossfegh, sau cum se poate transforma o tânără splendidă și promițătoare într-o creatură căreia să-i plângi de milă: dependentă de tot soiul de medicamente, neglijată criminal de doi părinți indiferenți și reci, tratată de una dintre cele mai incompetente, mai trăsnite și mai aiurite psihoterapeute ale literaturii moderne.

Liviu SZOKE recomandă cărți de la LITERA

Cristina BOGDAN recomandă

Prevestirea de Ioana Pârvulescu

PREZENTĂRI & CRONICHETE

Marcelo Luján – La claridad

Marcelo Luján tocmai a obținut premiul Ribera del Duero pentru povestiri, cu volumul La claridad, premiul fiindu-i înmânat chiar de președintele juriului, Fernando Aramburu, aurorul romanului Patria. Scrierea lui e văzută ca o „perversiune savuroasă”. Sunt povestiri intense în care îi place să vorbească despre obscuritatea individului, pentru ca apoi să-l învăluie în lumină. Vrea să aducă extraordinarul în cotidian, vrea să pună câte o problemă morală de fiecare dată și consideră povestirea mai dificilă decât romanul, pentru că nu-ți dă voie să te abați de la drum.

Alexandra NICULESCU

Un post de radio european, în Manhattan

Trafika Europe Radio

ÎN NUMĂRUL ACESTA SEMNEAZĂ

Recomandări OPTm

BOTANICA

lui Sim. Fl Marian

NOUTĂȚI

O carte în curs de apariție la EIKON, în traducerea Floricăi Ciodaru-Courriol

Anul BEETHOVEN

Copyright © optmotive.ro