mi-am spart cana preferată.

cafeaua se scurge

printre crăpături,

mereu mai rămâne puțină

pe fundul ceștii,

cântăresc cât să beau de dimineață

ca să-mi ajungă și mai târziu,

aș putea oricând

să mai fac o cafea,

dar nu are același gust,

rămâne până seara în cană

așteptându-mă

să mă bucur de ea,

alunecă pe chiuvetă în jos,

e rece cu muște plutind,

am uitat să mai gust din ea

am păstrat-o prea mult timp.

*

regină pentru o zi,

aș refuz ...