În luna august  s-au celebrat cărțile de ficțiune semnate de femei și traduse în mai multe limbi. Încheiem vara cu un top al prozatoarelor din România selectat dintre cele care au avut norocul să pătrundă pe piața internațională de carte. 

Gabriela Adameșteanu

2 aprilie 1942

Scriitoare, jurnalistă și traducătoare, a fost redactor-șef al revistei 22 și al suplimentului Bucureștiul cultural. Cea mai tradusă carte a sa este Dimineață pierdută (1984). Au mai fost traduse Drumul egal al fiecărei zile, (1975),  Întâlnirea (2003), Provizorat (2010), Fontana di Trevi (2018).

Doina Ruști

15 februarie 1957

Prozatoare postdecembristă, profesor univ, scenaristă, a inițiat colecția de proză contemporană a editurii Litera, pe care o girează și în prezent. Cel mai tradus roman al său este Lizoanca la 11 ani (2009), roman urmat de Mâța Vinerii (2017), Zogru (2006), Fantoma din moară (2008), Omulețul roșu (2004) dar și de un număr mare de povestiri.

Florina Ilis

 

26 august 1968

Prozatoare, autoarea mai multor romane și povestiri, s-a remarcat prin Cruciada copiilor (2005), fiind și romanul cel mai tradus, urmat de Cinci nori colorați pe cerul de răsărit (2006) și de Cartea numerilor (2019). Coordonează Departamentului de Cercetare bibliografică și documentare de la Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" și ține cursuri la Universitatea din Cluj.

Ioana Pârvulescu

10 ianuarie 1960

Eseistă, publicistă, critic literar și profesoară la Universitatea din București. Dintre romanele sale s-au tradus Viața începe vineri (2009) și Inocenții (2016).

Tatiana Țâbuleac

15 octombrie, 1978

Scriitoare din Republica Moldova, jurnalistă afirmată la PRO TV Chișnău. Două dintre romanele sale au fost traduse: Grădina de sticlă (2018), Vara în care mama a avut ochii verzi (2017).

Lavinia Braniște 

1983

Este prozatoare și traducătoare. Romanele sale Interior zero (2016) și  Sonia ridică mâna (2019) au fost publicate în lb. germană.