
Prima revistă de creație hibridă, înființată în 24 februarie 2020.
Editată de Asociația Creatorilor de Ficțiune

Până pe 30 aprilie 2025, orice elev din clasa a 8-a, din mediu rural, se poate înscrie la concursul de burse organizat de BookLand.
Inscrierile se fac AICI
În fiecare an particip cu plăcere la gala de decernare a acestor burse, prin care mulți copii de la țară sunt sprijiniți să-și continue studiile, la liceu și la facultate. Este un gest generos, particular, finanțat de multă lume. E în primul rând un gest de solidaritate în numele educației.
Inițiatoarea acestui program este Mihaela Petrovan, alături de BookLand. De mulți ani urmăresc activitățile ei uimitoare: ridică școli în satele românești, ajută elevii de la țară, fiind, în mod uimitor, singurul sprijin al copiilor care vor să învețe. În iarnă m-am bucurat să-i cunosc pe câțiva dintre bursieri și am fost impresionată de inteligența, de profunzimea lor psihologică. Fără BookLand, viața lor ar fi fost cu siguranță mai grea.

Satele românești par abandonate de autorități, banii se duc pentru vanități politice, legături de rudenie. Corupția face parte din normalitate. Iar în această lume care se prăbușește, ovaționată aproape în mod unanim de intelectualitatea oficială, BookLand ridică școli, finanțează programe de educație și oferă burse copiilor săraci. Cum? Printr-o muncă uriașă, printr-o putere extraordinară de convingere, prin solidaritate.
Asociatia BookLand nu este doar un ONG, ci, în opinia mea, cea mai implicată organizație în schimbarea mentalităților, în schimbarea atitudinii față de învățământ. În ultimii 5 ani a reușit să convingă un număr impresionant de companii, aproape 700, să contribuie la edcație. A implicat uneori autoritățile, a schimbat viața comunităților din sate uitate de lume.
Mi-a atras atenția inițial prin taberele de dezvoltare a personalității oferite gratuit elevilor eminenți. M-au impresionat apoiîntâlnirile, numeroasele școli reparate, ridicate din donații, dar mai ales prin munca personală a Mihaelei Petrovan.
Între personalitățile ultimului deceniu, ea se află pe locul întâi în topul meu personal. A făcut mai mult decât oficialii, decât orice politician sau gurvernant. Pe unde trece rămân în urma ei clădiri utilate, copii fericiți.

In curând va demara construcția primuluiCampus Preuniversitar Profesional in sistem Dual din mediul rural. Pentru cine? Pentru elevii de școală primară, gimnazială liceală și post-liceală.
Ce fac angajații Statul în vremea asta? Vorbesc la televizor, își fac selfie și îi pun pe funcționarii din subordine (nu puțini) să copieze hârtii pe care nu le citește nimeni.
Dacă știți elevi eminenți din mediul rural, îndrumați-i să aplice pentru o bursă de studii, aici.

Doina Ruști este prozatoare "de primă mărime a literaturii de azi", după cum o numește Nicolae Breban , "de mare talent și intuiție", în opinia lui Norman Manea , distingându-se printr-un stil puternic și vibrant. Romanele și povestirile ei sunt premiate, traduse în mai multe limbi și studiate în școli. Opera sa se remarcă prin îmbinarea fantasticului și a realismului social dur, romanul său de referință fiind Fantoma din moară (2008), ficțiune puternică despre comunismul românesc, roman inclus în neogoticul postcomunist, atât în Enciclopedia lui J. A. Weinstock, de la Routledge, cât și în Studies in Gothic Fiction, Zittaw Press. Venind tematic în completare, Ferenike, romanul cel mai personal, este o ficțiune politică, autobiografică (Humanitas, 2025). La fel de apreciat și poate cel mai cunoscut roman al său este și Lizoanca la 11 ani )(2009), roman despre prostituția infantilă, ca stil, comparat de critica occidentală cu Ciuma* lui Camus (Il Libero), cuprins în multe programe europene (între care la Școala Doctorală a Universității Barcelona). De largă popularitate se bucură trilogia fanariotă, compusă din romanele Manuscrisul fanariot, Mâța Vinerii (The Book of Perilous Dishes*) și Homeric, romane care explorează imaginarul balcanic, într-o formulă originală, fabulatorie și de actualizare a istoriei. Mircea Muthu i-a dedicat un capitol în cartea sa, Balcanismul literar românesc. Mai multe aici