Afară ploua încet, melancolic, lipsit de viață. Umbrelele viu colorate se aplecau aritmic și monoton înspre pavelele noi din centrul orașului. Pașii oamenilor aminteau de un somn greu, ca de octogenar sătul de viață. Mai erau vreo 2 ore rămase până ce se întuneca afară. Era doar o altă zi de octombrie. Anca, o tânără grăbită și mohorâtă din cauza vremii neprielnice, se îndreptă spre cel mai apropiat Cărturești. Ajunsă acolo, îmbrățișarea mat ...