Ion Pop (n. 1 iulie 1941, Mireșu Mare, jud. Maramureș) este poet, critic literar, traducător. A fost profesor la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca (1964-2007). A condus, ca redactor-șef și director, revista studențească de cultură Echinox (1969-1983). A lucrat ca asistent asociat la Universitatea Sorbonne Nouvelle-Paris III (1973-1976), iar între anii 1990-1993 a activat ca director al Centrului Cultural Român din capitala Franței. Este membru titular al Academiei Române. Distins cu Premiile Uniunii Scriitorilor din România, în anii 1973, 1979, 1985, 2001. Alte distincții: Premiul Academiei Române (1985); Premiul Național al Uniunii Scriitorilor din România (2012); Premiul Național "Titu Maiorescu" (2020); Premiul Național "Garabet Ibrăileanu" pentru critică (2023); Premiul Național pentru poezie "Mihai Eminescu" (2023).