OPTm
nr. 75

Inutilitatea paradei militare

Actuala pandemie de coronavirus are și o consecință fastă: anularea, cel puțin anul acesta, a paradei militare obișnuite de la Arcul de Triumf. M-am întrebat, încă din tinerețe, ce sens are defilarea, în pas de gâscă, a unor soldați zgribuliți cu ocazia zilei naționale? Ce rost are să etalezi tehnică de luptă (tancuri, vehicule blindate, avioane etc.) într-o epocă pacifistă, în interiorul unei Uniuni Europene care are ca scop prezervarea păcii postbelice între națiuni odată decise să se oblitereze reciproc?

Răspunsul la aceste întrebări ar reclama scrierea unei cărți întregi. Un răspuns parțial, chiar dacă oblic, l-am oferit în volumul Coliba din mijlocul palatului. Frica și marile idei (2018), atunci când am discutat dubletul semantic patriotism/naționalism și capcanele ideologice ale respectivelor concepte. În spațiul sever delimitat al acestui editorial, vreau doar să simplific mult argumentația legată de nocivitatea naționalismului și, mai ales, de construcția imaginară a unei națiuni moderne (idee intuită cu acuitate de profesorul Benedict Anderson) și să mă opresc doar la aspectul compensatoriu al repunerii în scenă periodice a unui scenariu marțial. Mutatis mutandis, ceea ce îndrăznesc să afirm în relație cu românii se aplică, fără mari riscuri teoretice, cazului oricărei națiuni mărunte de pe bătrânul continent.

Românii nu sunt nici mai răi, nici mai buni decât ceilalți europeni, însă, ca membri ai unei națiuni căreia i s-a rezervat un rol periferic în jocurile geostrategice post-napoleoniene, ei par a avea nevoie, pentru a-și legitima stima de sine, de supape simbolice. Construirea unui Arc de Triumf după modelul celui francez și apoi punerea în scenă a unui ritual anual, prilejuit de ziua de 1 decembrie și centrat asupra etalării unei forțe militare care nu are nicio bază reală și nicio utilitate propriu-zisă sunt acte de ceremonial psihanalizabile, menite să oculteze orgoliul comunitar rănit și să basculeze în prim-plan o serie de victorii uneori exagerate, iar alteori pur și simplu inventate. Istoria modestă a unui stat apărut tardiv pe harta Europei este rescrisă în tropi ai măreției, iar faptele de presupusă vitejie sunt promovate apoi pentru a asigura o legitimitate serviciului militar obsolescent. De această proiecție bombastică profită cu cinism și clasa politică aflată în derivă morală, care exploatează astfel de oportunități publice de refacere a imaginii.

Personal, aș elimina cu totul paradele militare. Prin aerul asumat marțial, ele influențează negativ percepția copiilor aduși să vadă uniforme și arme, iar aceștia nu pot rămâne imuni la mantrele belicoase care li se repetă constant. La fel cum, după cele două sinucigașe conflicte mondiale, ministerele de Război au devenit ministere ale Apărării, poate că a venit timpul să examinăm critic întregul aparat naționalist și contradicțiile etice pe care acesta le ascunde în profunzime. Proiectând un retrograd scenariu al unor state concurențiale, mânate de pofta dominării celor mai slabe decât ele, mitologia naționalistă hrănită de astfel de scenarii agresive ne împiedică să gândim planeta în termenii unei lumi unite de un ideal comun al unei vieți mai bune pentru toți, nu doar pentru unii.

Cătălin GHIȚĂ

Prof. univ. dr. hab. la Facultatea de Litere a Universității din Craiova, coordonator de doctorate, membru al BARS (British Association for Romantic Studies), Cătălin a publicat și editat peste 20 de volume, apărute în țară și în străinătate. Membru PEN, USR.

Echipa
Arhiva

ISTORIA VIE A LITERATURII ROMÂNE

(Anii 90. Anii 2000: 1998-2005. Anii 2005-2007. Anul 2008-2009. Anii 2009-2011. Anul decăderii - 2012. Prin cenușa imperiilor - 2013-2019.)

PS. Vă așteptăm cu amintiri, opinii, comentarii - să scriem împreună istoria literaturii postdecembriste.

 

Credem în imagine și de aceea nu ilustrăm textele de literatură, ci le personalizăm cu secvențe din viața scriitorului, cu poze de la lansări sau de la alte evenimente care făceau până nu demult parte din viața noastră normală. Creatorul de ficțiune este un om viu, mai important decât relația simbolică din mintea unui ilustrator.

 

NOUA LITERATURĂ

Aflată la debut, Camelia BĂLUȚĂ frecventează cursul de scriere creativă de la Universitatea din București. Scrie atent, vădind înclinații certe către gotic și proza de mistere. Povestirea Sora Ratched a fost o temă de seminar, care mi se pare promițătoare, tocmai pentru că este scrisă sub presiunea pe care o degajă orice exercițiu.

Doina RUȘTI

CARTEA SĂPTĂMÂNII

 

Boualem SansalTrenul de Erlingen

sau Metamorfoza lui Dumnezeu

Humanitas, 2020

Carte recomandată de Radu PARASCHIVESCU

 

 

Biblioteca de Proză Contemporană. LITERA

 

 

 

 

 

 

 

CĂRȚI

 

Tracus Arte, 2020

 

Raúl Quirós Molina  (Madrid, 1980)– Los caballos inocentes

Cartea a obținut premiul Felipe Triga și vorbește despre un grup de prieteni din cartierul San Blas din Madrid, care se reunesc în casa unuia dintre ei pentru a-și rememora tinerețea prin intermediul discurilor, fotografiilor, poveștilor. Ce teme abordează? Lipsa locurilor de muncă, represiunea sexuală în Spania anilor optzeci, apariția drogurilor, divorțul și adopția într-o țară care încerca să se nască. Quirós Molina este profesor de teatru și de scriere creativă și a fost finalist la premiul Nadal, cu romanul Aquellas niñas que reconocimos en fotos în 2018.

 

Alexandra NICULESCU

 

Paladin, 2020

 

Humanitas, 2020

 

Casa de pariuri literare, 2020

 

Max Blecher, 2020

 

 

 

 

 

 

 

În nr.-ul acesta semnează

 

 

 

 

 

 

Bianca ZBARCEA: Foto-poeme

Sonnet 73: That time of year thou mayst in me beholdby William Shakespeare

That time of year thou mayst in me behold When yellow leaves, or none, or few, do hang Upon those boughs which shake against the cold, Bare ruin'd choirs, where late the sweet birds sang

 

 

 

 

 

 

Bani negri (pentru zile albe). Un serial HBO, semnat de Daniel Sandu.

În fiecare an apar șapte mii de filme în lume, dar cel pe care îl faci tu trebuie să aibă ceva inedit. (Daniel Sandu)

 

 

Ioan CRISTESCU, despre Alice Voinescu, la Cultura in direct, MNLR

 

 

Anul BEETHOVEN

Copyright © optmotive.ro