OPTm
nr. 75

Inobservabilul de mai ieri

2015. Parcă mai ieri. În orice caz, nu aici și nu acum. Și totuși, exceptând cazul special survenit odată cu închiderea pandemică din ultimul an, durata se comasează mai degrabă într-un sens prezent decât se îndepărtează irecuperabil. Asta se simte, se vede, iar perpetua arhivare datorată tehnologiei la purtător nu face decât să o confirme. Gestul-reflex este de a recurge la o căutare spre a aduce în prezent, spre a culege imagini; trecutul este la o glisare pe ecran în jos. Doar atât? Cam puțin. De aceea, pare apropiat. Mai ieri.

După 2015 au trecut pe lângă noi în viteză transformări radicale de care, mai rar, am fost conștienți că se întâmplă sau pe care, mai des, nu le-am luat inițial în serios, apoi însă, ne-am trezit deja asimilați în mecanismul lor. Mă opresc la târgurile de carte – cândva erau doar două importante, dar pentru anii '90 și începutul noului mileniu ele aveau impactul evenimentelor culturale majore, cele pe care ți le treci în agendă încă de la începutul anului și aștepți să vină mai repede cu noutăți. „Prezența” autorilor era obligatorie în stabilirea ierarhiilor literare ale momentului; nu participai, nu frecventai, nu existai. Cât despre cititori, aceștia își scoteau trolerele de pânză tare, cu rotițe din plastic, și porneau avântați să le umple, într-o febră entuziastă a investițiilor în lectură.

Astăzi, târgurile au câștigat foarte mult spațiu online și, în general, sunt nu mai cu fes, ci mai cu fest. Ierarhiile bazate pe tehnică și stil îndelung exersate au fost pulverizate. Se urmăresc mai ales vânzările într-un interval temporal scurt, până la evenimentul următor, când atracțiile trebuie reînnoite, înlocuite, cele vechi, de numai câteva luni, intrând vertiginos în categoria reducerilor de sezon. Stilul a devenit din ce în ce mai lejer, mai accesibil, cheia talentului deschizând deseori manualul cu rețete de scris, iar cuvântul supunându-se cu docilitate plasatorului de vocabule care a învățat lecția pragmatismului eficient.

Cititorul eliberat din strânsorile elitismului de altădată crede că și-a diversificat interesele, tot la fel cum accesează paginile de pe ecranul smartphone-ului. De fapt, amestecă trend-uri, genuri, criterii: apreciază ficțiunea, dar vrea să se regăsească în ea, să îl scoată din plictiseală prin impact emoțional, să îl motiveze să lase deoparte activități, divertismente mai acaparatoare. Din literatura experienței, egocentrică a rămas doar experiența.

O știre anunța pe un ton neutru că, la finalul Târgului Internațional de Carte de învățătură Gaudeamus (online) de anul trecut, „cea mai râvnită” carte a fost Iartă-mă că te-am iubit, de Ela E.H., Ed. Creator. Uimire? Ceva neobișnuit? Fapt divers. Atunci, poate, dacă urmărim edițiile anterioare, ceva ce a trecut pe lângă noi, fără să sesizăm. În 2019 titlul îl primise Omul care mută norii. Șapte întâmplări, de Radu Paraschivescu, Ed. Humanitas. Explicabil, măcar până la un punct. În 2018 însă, câștigase 6 povești cu draci, de Igor Bergler, Ed. Litera. În 2017, Testamentul lui Abraham, de Igor Bergler, Ed. Litera. În 2016, seria Harry Potter, de J. K. Rowling, Ed. Arthur. În 2015, Biblia pierdută, de Igor Bergler, Ed. RAO. Tot atâtea cărți care inventează un autor. Desigur, prin 2009, voturile publicului se îndreptau spre Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, de Herta Müller, Humanitas Fiction, dar vorbim de preferințe dintr-un alt deceniu, aproape dintr-o altă lume.

2021. În această perioadă a anului, dacă nu ar fi fost pandemia, s-ar fi organizat Bookfest. Deocamdată, prezentul a glisat și el într-un viitor plin de speranță. Multe evenimente se vor reîntoarce, la Gaudeamus vor fi alte cărți „râvnite” cu simplitate, cu ingenuitate sau din curiozitate, digitalizarea se va extinde, va fi mai ușor de atras cititori cu ebook-ul decât pe hârtie, căci în ultima vreme am tot avut răgazul să răscolim după secrete adânci ale tehnologiei informatice, scriitor va fi aproape oricine, important să aibă voință, model de lucru și promovare, uneori chiar abuzivă. În tăcerea pandemică s-au resemnificat în mod sigur lucruri. Așa cum se întâmplă de obicei. De ele vom fi conștienți într-un aici și acum din viitor.

Cristina BALINTE

Cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, doctor în literatură comparată, cu teza Ispitirea Sfântului Anton: în text și imagine.

Echipa
Arhiva

ISTORIA VIE A LITERATURII ROMÂNE

(Anii 90. Anii 2000: 1998-2005. Anii 2005-2007. Anul 2008-2009. Anii 2009-2011. Anul decăderii - 2012. Prin cenușa imperiilor - 2013-2019.)

PS. Vă așteptăm cu amintiri, opinii, comentarii - să scriem împreună istoria literaturii postdecembriste.

NOUA LITERATURĂ

În versurile sale, Maria Dinu combină experiențe senzoriale cu viziuni aproape mistice. Dar este o mistică al cărei obiect este realitatea însăși sau sinele reconstruit. În siaj suprarealist, poezia Mariei Dinu surprinde prin aglutinări inedite și imagini care nu țin însă cu tot dinadinsul să eateze gustul mediocru, ci să ridice conștiința la nivelul și intensitatea reveriei ce coboară în straturile adânci ale subconștientului.

Mihai ENE

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Recomandată de OPTm

Peter Pan, 2021

 

O carte-eveniment

 

Comenzi

Punct-cheie în istoria Bucureștiului, Dealul Mitropoliei a constituit subiectul unui proiect de cercetare, realizat de autorii cărții de mai sus, împreună cu studenții de la Facultatea de Istoria și Teoria Artei de la Universitatea Națională de Arte București.

Carte recomandată de

Cristina Bogdan

 

Oana Boșca Mălin, din nou despre Colibri de Sandro Veronesi

Cărți mari, la prețuri mici

ART, 2021

 

The 2021 International Booker Prize 

Pandora M, 2021

 

 

[TNB:] D-ale carnavalului, în regia lui Alexandru Dabija, vineri

Cu:  Irina Movilă, Natalia Călin, Rodica Ionescu, Claudiu Bleonț, Gavril Pătru, Emilian Oprea, Marius Rizea / Ionuț Toader, Mihai Munteniță, Mihai Calota si Ciprian Nicula. 

 

Cărți valoroase, edituri mici

Editura Accent, în 2021

 

Reeditări de top

 

LITERA

Copyright © optmotive.ro