OPTm
nr. 87

Pulverizarea canonului – de la print la podcast

  Ultimii ani au fost martorii celor mai spectaculoase dinamici ale vieții literare. Tendințele înregistrate după primul deceniu al noului mileniu, se accentuează acum. Evoluțiile din lumea literară sunt asemănătoare cu cele din restul societății. Internetul capătă tot mai multă influență, presa tipărită aproape dispare, ceea ce duce, pe de o parte la un acces mai facil la informație și influență, dar și la o segregare a lumii literare. Încet-încet fiecare își crează propria bulă care comunică din ce în ce mai puțin cu exteriorul. Un adevărat paradox care face ca, pe măsură ce comunicarea să fie mai ușoară, ea să fie mai grea.

În 2016, de exemplu, Institutul Goethe lansează DLITE, un blog de literatură care va deveni extrem de popular și influent. În același an, se lansează platforma online Scena9.ro care se autocaracterizează drept ” publicație de jurnalism care radiografiază viața culturală din România (și nu numai). Facem ordine în actualitatea culturală, scriem despre ce e relevant, ce e nou sau nedescoperit, ce aduce un plus de valoare în peisajul artistic de la noi.”

Sunt doar două exemple, dar ele pot continua, iar enumerarea resurselor literare online mai cuprinde bookhub.ro, bookaholic.ro, pravaliaculturală.ro, dor.ro, literaturadeazi.ro, revistadepovestiri.ro, litero-mania.com.

  În paralel, blogurile de cărți devin și ele extrem de influente, și grație numărului mare de cititori încep să fie preferate de PR-iștii editurilor atunci când fac planul de promovare al unei cărți. Și așa, ușor-ușor, se face pasul de la cronica de întâmpinare, la articolul de marketing.

Apariția acestor siteuri, bloguri și platforme culturale este potențată de dezvoltarea rețelelor sociale. Împreună ele aduc o extraordinară democratizare a vieții literare de la noi. Până atunci, viața literară se învârtea în jurul revistelor oficiale ale Uniunii Scriitorilor, ale câtora edituri care erau în relație directă cu aceste reviste. Existau puține inițiative private care încercau să impună și alte voci în acest peisaj. În Craiova, cel mai notabil exemplu era revista ”Mozaicul”, care organiza și evenimente importante, cum ar fi premiile sau colocviile cu același nume, și care erau peste evenimentele organizate de filiala Uniunii Scriitoriilor. În rest, totul era dominat de revistele mainstream.

Acum lucrurile se schimbă radical și o recenzie apărută pe un blog sau pe un site devine mai importantă decât una apărută în revistele de print, care își păstrează o imobilitate de neînțeles. Singurele publicații care se adaptează acestui fenomen sunt „Dilema veche” și ”Observator cultural”.

Odată ce literatura și-a găsit acest debușeu, al internetului, canonul se pulverizează. Informația circulă mult mai rapid, recenziile se democratizează și apar noi centre de influență, de care editurile sunt obligate să țină cont – bloggerii. 

Exemplul de manual pentru acest fenomen este site-ul terorista.ro. Multă lume îi citește recenziile și începe să își dea cu părerea despre cine se ascunde în spatele acestui pseudonim.

Îmi aduc aminte că la începutul anilor 90 cumpăram cât mai multe dintre revistele literare și de opinie ale momentului. Și acum în biblioteca de la țară, sunt, frumos legate, colecțiile ”România Literară”, ”Contrapunct”, ”Literatorul”, ”Letrre Internationale”, etc. Acum, toate sunt înlocuite cu un click, iar ritualul de a merge săptămânal la chioșcul de ziare unde mi se opreau toate aceste reviste dispare pur și simplu.

Platformele virtuale mai aduc ceva – cenaclurile on-line, și apoi cursurile de scriere creativă on-line. Lumea literară de la noi devine tot mai occidentală.

Reversul medaliei acestui fenomen îl reprezintă fragilitatea. Un astfel de site, poate să dispară peste noapte, fie prin accident, fie în mod voit și toată arhiva se pierde în noapte. S-a întâmplat cu arhiva on-line a multor ziare și chiar cu unele siteuri, este drept mai puțin importante. Ca un exemplu amuzant, un site care se prezenta drept ” Revistă de cultură lunară online care contine articole, discuții, comentarii, informații” este acum magazin online de pantofi.

Prin urmare canonul se pulverizează, iar scriitorii resimt acest fenomen prin dispariția unor instanțe acceptate de toată lumea care să le valideze scrierile.

Anul 2020 a mai adus un fenomen – podcastul. La început, podcastul este un produs al influencerilor din alte domenii. Dar succesul unor astfel de producții video îi determină pe cei care au platforme on-line de literatură să țină cont de tendințele din piață. Cu atât mai mult, cu cât televiziunile eliminaseră aproape de tot orice producție despre literatură. Și așa apar podcasturile literare, la concurență cu vlogurile specializate, care și ele încearcă să se impună pe piață.

Ce va urma? Probabil Tik Tokul, care este, în momentul de față cea mai dinamică rețea socială. Nu am idee cum va influența acest lucru viața literară, dar în mod sigur o va face.

Probabil nu așa cum ne așteptăm noi, pentru că viața are obiceiul să fie imprevizibilă, iar literatura de asemenea.

Cristi NEDELCU

Cunoscut mai mult ca jurnalist și dramaturg, Cristi are un doctorat în filologie cu teza Semiotica bancului. A publicat mai multe cărți de teatru, eseu și proză. Cea mai recentă carte a sa este ”Graffiti” – un volum de proză scurtă. Membru USR, PEN

Echipa
Arhiva

ISTORIA VIE A LITERATURII ROMÂNE

 

NOUA LITERATURĂ

Andreea APOSTU are un discurs matur, reflexiv, cu un potențial imaginativ fulgurant, suprarealist pe alocuri.

Doina RUȘTI

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Recomandată de Cristina BOGDAN

 

CĂRȚI

Recomandată de

Ovidiu ȘERBAN

 

 

 

Eveniment la Muzeul Literaturii: TREISPREZECE

 

Școala Ardeleană

 

Anglia, anii 40, servicii secrete

ART

 

Nemira

 

 

Anticariat. Sala Dalles

 

Humanitas

LITERA

VREMEA

 

Copyright © optmotive.ro