OPTm
nr. 82

Cum râdem în online

Râsul este un fenomen universal. Dintre toate reacțiile nonverbale, râsul și plânsul au beneficiat de cele mai timpurii reprezentări grafice în comunicarea online: bine-cunoscutele :)) și :((. Inițial, primele redări ale expresiilor faciale cuprindeau, pe lângă ochi și linia gurii, nasul, în formele de tipul :-)). Citirea acestor emoticoane-prototip presupune reconfigurarea semiotică a semnelor de punctuație într-un mod universal acceptat, instituindu-se una dintre primele convenții ale mediului online. Aceste combinații de semne grafice, alături de alte asocieri creative au fost folosite ca semne rudimentare de reprezentare a emoțiilor umane în spațiul digital. Primele chat rooms și aplicații de mesagerie au constituit mediul de difuzare a unui nou limbaj, un fel de paralimbaj digital, menit să suplinească ceea ce nu putea fi verbalizat.

Cum râdem acum în mediul online? Emoticoanele au evoluat în mici iconițe digitale care simplifică lucrurile – sau le complică, prin varietatea lor. Emoji-urile dinamice sunt o altă modalitate de a reprezenta emoțiile umane. Totodată, în locul unui râs schematic de tipul :)) se poate trimite un GIF cu diverse personaje sau personalități, chiar și desene animate, în care este redat este amuzamentul. Cel care trimite se substituie acelui personaj, iar acest tip de schimb conversațional devine și el o convenție.

Limbajul folosit în mediul online abundă de acronime. Printre cele mai discutate se numără lol (laughing out loud), sau lmao (laughing my ass off), care pot fi folosite pentru a reprezenta succint o reacție comică la un anumit stimul. Ele au trecut în discursul oral al tinerilor, în mod oarecum nesurprinzător, având în vedere diversele alte cuvinte de tipul cool, ok, nice, etc. preluate din limba engleză, probabil și sub presiunea mediului online și de entertainment. Ceea ce e interesant este statutul lor de „prescurtări vorbite” al căror sens este convenționalizat mai întâi în online, apoi în offline.

Interjecțiile folosite pentru a verbaliza râsul variază în funcție de limbă, iar acest lucru este menținut în spațiul digital. Uneori, vorbind cu prieteni din alte culturi, modul în care ei râd poate genera confuzie, fiind diferit de convenția în care am comunicat anterior. În general, în limba engleză din mediul online este preferat un scurt haha pentru a simboliza râsul. Alte variante, lungite sau cu vocala modificată, pot reda intensitatea râsului sau nuanța (jucăuș, ironic): hahahahaha, hehe (mai recent, uneori ironic), hihi, jajaja (luat din spaniolă). În rusă sunt adăugate două paranteze la finalul mesajului scris)). Toate aceste fenomene, numite și e-laughter, exprimă nevoia universală de comunicare și reprezentare a ludicului.

Bianca ALECU

Masterandă în lingvistică la Universitatea din București, Bianca este licențiată în filologie română și engleză cu o teză despre tensiunea dintre textul biografic și cel autobiografic în literatura română a secolului XX. Scrie despre limbă și limbaj, cu accent pe dimensiunea comunicativă și retorică a textului literar sau digital. Domeniile sale de interes sunt stilistica, traductologia, studiile literare și cultura internetului. Premiul „Laureat al Speranței Academice” UNATC – ARCUB 2018.

Echipa
Arhiva

ISTORIA VIE A LITERATURII ROMÂNE

 

NOUA LITERATURĂ

Povestirea semnată de Suzănica TĂNASE rămâne în multe privințe ancorată în ficțiunea tradiționalistă, dar aduce o structură mai elaborată, imaginând trei viziuni diferite asupra unei singure povești. Scrisă cu siguranță, narațiunea curge, fidelizând cititorul prin promisiunea unui deznodământ care chiar vine.

OPTm

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Cartea-manuscris:

T R A N S L U C I D

de Ligia Pârvulescu

Premiul I - la concursul „Primul roman" al Editurii Litera, în valoare de 10.000 lei

 

O carte recomandată de Ovidiu Șerban

 

Memorii de poet, sept. 2021

 

„A venit frigul și lumina supurează/la ziuă pe trunchiuri în disprețul rapsozilor./ S-a făcut coajă, dar parcă tot mai doare –/ dedesubt zvâcnește cumpătat, în timp ce/ pe trotuare e zbenguială de frunze…"

Claudiu Komartin, Autoportret în flama de sudură

Litera, 2021

Muzeul Literaturii Române, f.a

Adriana TITIENI IRIMESCU - ascultându-l pe dudul de pe str. Sf. Ștefan. Și ce logoree are copacul ăla! Nici nu știți.

Editura TREI, 2021

Istorie, dragoste și Villa Borghese.

Trad: Florica Courriol & Florence Courriol-Seita

TracusArte, 2021

Litera, 2021

Editura Lebăda neagră, 2021

CPL, 2021

 

Copyright © optmotive.ro