OPTm
nr. 82

Cărți băgate în seamă

Mi-am dat seama că pentru numărul de azi am pregătit niște cărți destul de grave, dar poate că vom reuși să scoatem din ele unele concluzii mai puțin sobre, un mesaj folositor. Poate vom învăța să privim, așa cum un iubitor de artă reușește să înțeleagă mesajul unui tablou sau cum Mihail Sebastian asculta conștient muzica simfonică. În acest climat, am început cu un titlul venit din partea unei românce care trăiește în Franța și am continuat cu o alunecare în tumultul întunecat al celui de-al doilea război mondial, pentru a reveni într-un cadru care exploatează resursele psihologice ale scriitorilor.

La optsprezece ani, Iliana Holguín Teodorescu s-a gândit să străbată America de Sud pe o cale mai puțin convențională. Ea a făcut autostopul pe o distanță de peste nouă mii de kilometri, timp în care a întâlnit diferite tipuri de persoane, iar toate impresiile sale se regăsesc în volumul Aller avec la chance, publicat anul trecut de Editura Gallimard. Titlul cărții ne trimite automat cu gândul la noroc, pe care orice călător și-l dorește când pornește la drum, însă este o traducere în franceză a expresiei din nordul Columbiei: ir con la chance (a face autostopul), aspect pe care autoarea îl mărturisește într-un interviu. Cartea nu își propune să fie un jurnal, ci mai degrabă o galerie de portrete, în care peisajele sunt estompate și prind teren unele statistici.

Apărută anul acesta în două ediții, The Boy Who Drew Auschwitz este un volum autobiografic în care Thomas Geve ne vorbește despre experiența lui de copil, aproape adolescent în lagărul de concentrare Auschwitz Birkenau. Ajuns acolo împreună cu mama sa, va sta timp de douăzeci și două de luni în trei dintre taberele acestui topos infernal, pe care el l-a înfățișat în aproape optzeci de desene care reflectă schematic esențialul din ororile Holocaustului. Cartea cuprinde 56 dintre aceste creații și ne îndeamnă să urmărim aceste atrocități nu numai din punct de vedere literar, cum suntem obișnuiți, ori fotografic, în cazul unor galerii comemorative, ci prin ochii unui om a cărui inocență a fost măturată de istorie.

Trecând în altă sferă a patologicului, Lisa Jewell ne proiectează în latura filmelor thriller, de factură psihologică, prin romanul Invisible girl. Saffyre Maddox merge timp de trei ani la cabinetul Dr. Fours, pentru ședințe de psihoterapie. Medicul se gândește că ar fi cazul să încheie aceste întâlniri. Saffyre dispare între timp, umblă prin vecinii doctorului Fours - oameni care îi invidiază viața perfectă. Printre aceștia se află Owen Pick, care și-a pierdut locul de muncă pe motivul unor acuzații de natură sexuală. Pentru că e o persoană ciudată, familia psihologului îl va considera responsabil de dispariția fiicei lor adolescente. Concentrați pe posibilul răpitor, nimeni nu se mai întreabă pe unde o fi Saffyre.

Am impresia că foarte multă lume a trăit cu suspans filmele ce îl au drept erou pe agentul Bond. James Bond, de fapt. Iată o carte care parcă are astfel de valențe, doar că personajele au o altă obârșie! Van Shaw este un tâlhar, pe care Sebastian Rohner îl angazează sub pretextul că are nevoie de cineva care să-i coordoneze echipa de securitatea. Aflăm că acest om bogat dorește să-l prindă pe cel care a mai furat la un moment dat din colecția sa de artă. Totuși, faptele iau o asemenea turnură încât Van ajunge să fie urmărit de o liotă de psihopați și polițiști, în vreme ce el îl caută pe asasinul care a ucis deja două persoane, un invitat de vază și unul dintre angajații administrativi ai lui Rohner.

Mergem tot în direcția subiectelor cu iz detectivist, doar că plonjăm de data aceasta într-o altă piscină, respectiv în contextul războiului din Camerun, când s-au petrecut cel puțin două lucruri: a cincea Republică Franceză era la început și a apărut un cuvânt ce a definit raporturile dintre francezi și fostele colonii, Françafrique. Narațiunea este plasată în anul 1962, la Paris, unde jurnalistul Luc Blanchard investighează asasinarea unuia dintre liderii comunităților din Camerun. Pentru că ajunge aproape de sursă și îi incomodează pe unii, Luc devine ținta conducerii locale, precum și a celor aflați în spatele acestui scenariu. Romanul a apărut anul acesta în Colecția Série Noire a Editurii Gallimard.

Diana Alexandra DRAGOMAN

Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității din Oradea, specializarea română-franceză, Diana studiază în prezent Literatura română - Relevanțe europene, program de masterat al aceleiași facultăți. Îi place să cunoască poveștile pe care cărțile i le pot spune și crede că literatura ne ajută să înțelegem mai bine ițele istoriei.

Echipa
Arhiva

ISTORIA VIE A LITERATURII ROMÂNE

 

NOUA LITERATURĂ

Povestirea semnată de Suzănica TĂNASE rămâne în multe privințe ancorată în ficțiunea tradiționalistă, dar aduce o structură mai elaborată, imaginând trei viziuni diferite asupra unei singure povești. Scrisă cu siguranță, narațiunea curge, fidelizând cititorul prin promisiunea unui deznodământ care chiar vine.

OPTm

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Cartea-manuscris:

T R A N S L U C I D

de Ligia Pârvulescu

Premiul I - la concursul „Primul roman" al Editurii Litera, în valoare de 10.000 lei

 

O carte recomandată de Ovidiu Șerban

 

Memorii de poet, sept. 2021

 

„A venit frigul și lumina supurează/la ziuă pe trunchiuri în disprețul rapsozilor./ S-a făcut coajă, dar parcă tot mai doare –/ dedesubt zvâcnește cumpătat, în timp ce/ pe trotuare e zbenguială de frunze…"

Claudiu Komartin, Autoportret în flama de sudură

Litera, 2021

Muzeul Literaturii Române, f.a

Adriana TITIENI IRIMESCU - ascultându-l pe dudul de pe str. Sf. Ștefan. Și ce logoree are copacul ăla! Nici nu știți.

Editura TREI, 2021

Istorie, dragoste și Villa Borghese.

Trad: Florica Courriol & Florence Courriol-Seita

TracusArte, 2021

Litera, 2021

Editura Lebăda neagră, 2021

CPL, 2021

 

Copyright © optmotive.ro