OPTm
nr.crt.

„Vassa Jeleznova" la TEATRUL MIC

M-am întors din vortexul devenit universul familiei Jeleznovilor, dintr-un alt veac, dintr-o Rusie a lui Maxim Gorki.

Punerea în scenă a spectacolului cu piesa „Vassa Jeleznova" pare o litografie a societății rusești de la mijlocul sec. XIX, în care vanitatea, viciile și desfrâul moral sunt la ordinea zilei.

Regizorul, asemenea unui roentgen, scanează și scoate la iveală metehne, concluzii și axiome firești.

„Familia Jeleznov" după Maxim Gorki, montat de Gelu Colceag la Teatrul Mic, este un spectacol care spune o poveste veche parcă dintotdeauna, dar mereu și mereu reinterpretată și acordată la un acut timp prezent.

O familie în disoluție, în care fiecare rudă devine un prădător feroce adulmecând pe lângă masculul alfa muribund, în căutarea unei hălci cât mai mari de pradă.

Avariția și beția puterii sunt izurile care îi înnebunesc pe jeleznovi.

Odată cu modificarea titlului original „Vassa Jeleznova", Gelu Colceag definește clar liniile de forță ale spectacolului. Matriarhatul rusesc este înlocuit cu o întreagă mașinațiune de intrigi care se ascut în rugina unui univers industrializat, brutal, contondent și lipsit de orice urmă de umanitate.

Nu doar Vassa, mama care își asumă rolul de cap al acestei familii mutilate de ură, e condusă de morbul avariției, ci toate personajele din scenă suferă de patologii și dorințe negre.

Vassa are/pare aproape o alură de eroină tragică care alege să își asume o îngrozitoare vină tragică pentru a păstra intactă averea de care copiii trag din toate părțile.

Ca și în Fata fără zestre, visul burghezilor era acela de a ajunge cu orice preț la Moscova, de a avea mulți, mulți bani, moșteniți sau nu...

Clipa moștenirii ce se apropie în urma morții bătrânului Jeleznov îi scoate din minți și ajung pe rând criminali, sperjuri, mincinoși, bufoni, falși neapărat...

Spectacolul foarte bine închegat, dar într-o viziune regizorală ușor modernistă privind decorul, costumele, expresii, cuvinte de care nu îmi amintesc în Vassa Jeleznova pusă în scenă de Ion Cojar în anii '90 la T.N.B., te aduc în realitatea imediată. Tatuaje pe corpul personajelor...

La Teatrul Mic

Spectacolul, care are la bază prima variantă a piesei „Vassa Jeleznova", scrisă în anul 1910 de Maxim Gorki, trage un semnal de alarmă din perspectiva unei familii, referitor la alienarea omului și la dezumanizarea întregii umanități aflate în declin.

Într-o lume în care totul e de vânzare, iar bunătatea aparține celor slabi, imperiul familiei Jeleznov este unul dominat de răutate și cinism. Totul stă sub semnul puterii banului și al matriarhatului impus de Vassa Jeleznova, femeia puternică și de neclintit, care e hotărâtă să se lupte cu oricine îi stă în cale, chiar și cu propriii ei copii, pentru a-și păstra intacte afacerile și averea.

Alex Bogdan, în rolul lui Semion, pare personaj de comedie, cu un tatuaj strident, pe un braț, trădează mediul de proveniență al noilor actori, care schimbă uneori, cu acordul regizorului, marile texte clasice.

Liliana POPA

Realizatoare radio, poetă și cronicar cultural, autoarea volumelor Portretul în oglindă (2014), Luna nu intră niciodată pe fereastră (2017).

Echipa
Arhiva

 

PRINT 14⤓ PDF
Numerele tipărite

confesiuni vizual literatură interviuri topuri debut istorii opinii

Despre ce scriu prozatorii contemporani? Vezi aici, contribuie și tu!

NOUA LITERATURĂ

Povestirile Deliei HÜGEL aduc o literatură pură, cu imaginar pe sintagmă, cu personaje care rămân și cu o viziune foarte personală.

Doina Ruști

FILMELE REVISTEI

Cartea săptămânii

Recomandată de Ovidiu ȘERBAN

TOPUL PROZEI

Cărțile anului 2021. Topul Doinei Ruști, la Radio București FM

 

Bursa subiectelor din romanul contemporan

Ai citit un roman românesc recent? Trimite un rezumat foarte scurt pentru rubrica Despre ce?

LITERA, 2022

LITERA

O nouă ediție, cu adăugiri și modificări

Univers Enciclopedic, 2022

 

O monografie romanțată

Nemira, 2022

Copyright © optmotive.ro