Cristina Bogdan, Ciprian Handru - Carte - nr. 117 / 29 (serie nouă) / 30 mai, 2022
Laurențiu Vlad, Istorii românești ale ideii de „Europa", secolele XVII-XXI (imagini, note, reflecții), Editura Institutul European, Iași, 2021, 340 pp.
Un volum care reconstituie câteva episoade din îndelungata istorie a ideii de Europa și a conștiinței apartenenței sau non-apartenenței la cultura ori civilizația bătrânului continent. Lucrarea conține capitole de sinteză, precum cel istoriografic sau acela care se referă la felul în care s-au raportat cărturarii români de prin secolele XVII-XIX la „Occident". Dar include și studii de caz, în care autorul a căutat să reînvie modelele europenității, pe care unii oameni politici ai veacului al XIX-lea (precum Barbu Catargiu) ori cărturari autohtoni ce scriau în gazete ca „Albina Românească" sau, mai târziu, în primii ani interbelici, „Ideea Europeană", le-au frecventat.
Dincolo de aceste detalii, cartea lui Laurențiu Vlad este și confesiunea unei datorii pe care autorul o avea față de mentorul său, Alexandru Duțu, cel care i-a sugerat, pe la începutul anilor 1990, acest subiect de cercetare. Discipolul îi răspunde magistrului prin acest volum, scris în dialog continuu cu studenții care i-au urmat cursul de istoria ideii europene, la Facultatea de Științe Politice a Universității din București în ultimele două decenii. Autorul și-a dorit ca reflecția sa asupra imaginarului europenității să mai atenueze din excesele extremiste ori de discriminare ale discursurilor politice de astăzi. (Cristina BOGDAN)
Nou la Litera
Alice Munro, Tânăra cerșetoare, Litera, 2022
Distinsă în anul 2013 cu Premiul Nobel pentru Literatură, Alice Munro revine în atenția publicului român prin volumul de povestiri Tânăra cerșetoare, apărut în 2022, în traducerea Marianei Piroteală la ed. Litera. În centrul cărții se află un personaj complex, Rose, născută într-un cartier mărginaș din Canada, aflată într-o relație încordată cu mama ei vitregă. În ciuda contextului familial nefavorabil, adolescenta reușește să obțină o bursă la Toronto. Din acest punct, viața ei ia o întorsătură cu totul neașteptată. Deși disparate, cele 10 povestiri urmăresc evoluția aceluiași personaj, într-un stil misterios, urmărit în varii contexte.
Femei
Nawal El-Saadawi, Femeie în punctul zero, Black Button Books, 2021
Apărută inițial în anul 1973, volumul autoarei Saadawi aduce povestea lui Firadus, o deținută din penitenciarul de femei din Qanatir. Tradusă în peste 35 de limbi, cartea impresionează prin modul direct și brut în care scriitoarea expune una dintre părțile întunecate ale societății, anume tratamentul brutal aplicat femeilor de către societate. Un roman care se citește pe nerăsuflate, tocmai ca urmare a caracterului unic, special al narațiunii.
O poveste pasionant-mitologică
Guillaume Musso, Necunoscuta din Sena, Editura Trei, 2022
În stilul său caracteristic, Guillaume Musso construiește prin Necunoscuta din Sena o poveste pasionant-mitologică. Cititorul este pus în fața unei așa-zise „deziluzii", întrucât întâlnește un personaj viu și mort în același timp. Cum e posibil așa ceva? Deși se știa că arhicunoscuta pianistă Milena Bergman este moartă, într-o noapte macabră de decembrie, o tânără femeie, având identitatea acesteia, este scoasă vie, dar debusolată, din apele Senei, eveniment care declanșează un întreg mister în jurul protagonistei.
Un roman poetic
Damir Karakaš, Amintirea Pădurii, Editura Tracus Arte, 2022
Un roman scurt, având 123 de pagini, cartea este printre puținele traduceri din literatura croată. Pagini despre copilărie, despre voință, despre frică, despre traume etc., surprinse într-un mod inedit de Damir Karakaš, al cărui stil cald produce pe loc empatie. Amestecul de de acțiune și reflecție poematică constituie marca acestui roman.
Cristina Bogdan, Ciprian Handru
Premiile FICȚIUNEA
Vrăjiri, fantasme și minciuni (ne)vinovate
Liviu G. Stan
Amintiri despre Muzeul Literaturii, la aniversare: 65 de ani de existență
Stridia din buzunarul lui Commodus
Siluetă în culise
Quentin
Mesaj pe Facebook
„Greier de topaz. Altfel, despre melancolia descendenței
Seară de mai
Arta de a aduce un zâmbet când asfaltul doare
sufletul meu nu-i altceva decât
Wild Geese by Mary Oliver
Proza actuală: Biblioteca de Proză Contemporană, LITERA
Despre ce scriu prozatorii români?
confesiuni vizual literatură interviuri topuri debut istorii opinii
Halucinantă, bizară, absurdă, proza luI Florin Spătaru păstrează o construcție coerentă și personaje de tip realist. Cu evidente rădăcini în scrierile avangardiste și cu deschidere spre aventura citadină, scrierea sa schimbă accentul de la subiect către acțiunea minoră, trăită în detaliu, descrisă atent.
Ai citit un roman românesc recent? Trimite un rezumat foarte scurt pentru rubrica Despre ce?
Cel mai creativ artist vizual
Bogdan Simion (Cobzarul) - pentru prestațiile inedite din cadrul numeroaselor emisiuni radio și TV
Alina Grigore - pentru regia lungmetrajul său de debut, Crai Nou („Blue Moon"), câștigător al marelui premiu la Festivalul Internațional de Film San Sebastian.
Bogdan Farcaș - pentru rolul Florin Iespas, din lungmetrajul Neidentificat (r. Bogdan Apetrei), pentru care a primit Premiul Gopo pentru cel mai bun actor.
Claudiu Bleonț - pentru rolul lui Crăcănel din D-ale carnavalului (r. Alexandru Dabija), TNB
Andrei Huțuleac - pentru filmele #dogpoopgirl și Copacul dorințelor
Suzana Dan - pentru originalitatea promovării ideii de creație și ficțiune
Iuliana Vîlsan - pentru scenografia piesei Nepotul meu, Veniamin (r. Vlad Massaci), Teatrul de Comedie
Cel mai creativ scriitor
Ligia Pârvulescu - Translucid, Litera, bpc, 2021
Ileana Negrea, Jumătate din viața mea de acum, frACTalia, 2021
Liviu G. Stan - Salamandre, Litera, bpc, 2021
Ioana Iuna Șerban - Un viitor care se potrivește trecutului, Ed. Vellant, 2021
Cristian Fulaș - Ioșca, Polirom, 2021
Flavius Ardelean – Vene rare, Nemira, 2021
Radu Găvan - Isus din întuneric, Litera, bpc, 2021
Premiul Personalitatea artistică a anului
Tudor Giurgiu - pentru crearea unui mediu de stimulare a creației și pentru viziunea sa particulară asupra ficțiunii.
Horia Sârghi (pentru cel mai creativ, cult și veridic podcast)
Razvan Mazilu (pentru latura hibridă și originalitatea spectacolelor sale)
Horațiu Mălăele - pentru implicarea în numeroase zone ale ficțiunii (film, teatru, carte, desen).
Ioan Cristescu - pentru una dintre cele mai coerente și intense activități de stimulare a creativității ficționale (teatru, film, literatură etc), pentru care MNLR a și primit anul trecut DASA AWARD.
Bogdan Alexandru Stănescu - pentru crearea colecției de ficțiune străină „Anansi. World fiction", la Pandora M.
Lila Passima - pentru originalitatea temelor de reconstrucție antropologică a universului etnic.
Nominalizații sunt selectați din propunerile făcute de membrii Asociației Creatorilor de Ficțiune în colaborare cu revista OPT motive-Ficțiunea.
Premiile vor fi anunțate în cadrul unei festivități care va avea loc în seara de 8 iunie, pe Plaja Neversea, din Constanța, la ora 19.
Evenimentul beneficiază de sprijinul Centrului Cultural „Teodor Burada" al Consiliului Județean Constanța.
Doina Ruști - scriitoare
Adriana Irimescu - actriță
Andrei Boncea - producător de film
Copyright © optmotive.ro