Ligia Pârvulescu, Cristian Fulaș, Florin Spătaru - Confesiuni - nr. 117 / 29 (serie nouă) / 30 mai, 2022
Muzeul Național al Literaturii Române din București împlinește 65 de ani de la înființare, pe 1 iunie 2022. Loc al întâlnirilor boeme, frecventat în special de scriitori, dar nu numai, are în momentul de față două sedii și administrează mai multe case memoriale. În ultimul deceniu, imaginea muzeului este legată de Prof. Ioan Cristescu, director din anul 2014.
Programul integral al evenimentelor aniversare: aici
Ligia Pârvulescu
Era o seară senină de vară, iar copacii din curtea Muzeului Literaturii păreau ființe din alt univers, venite special pe strada Crețulescu pentru a asista la eveniment. Poeții se succedau la microfon, versurile curgeau în aerul cald, iar concertul de jazz era în continuarea firească a lucrurilor. Dialogurile erau libere și totul era așa cum trebuia să fie în sala de la parter, unde lumea începuse să se strângă, să zâmbească și să aștepte începutul altor lecturi. Veniseră deja câțiva scriitori și în program era și un recital de jazz. Aici, la interior, se vorbea în șoaptă și atmosfera era ceva mai răcoroasă, dar plăcută. În aer se împleteau parfumuri ce-mi aduceau aminte de mirosul teilor în luna iunie, deși trecuse de mult timpul lor. Pe neobservate, seara a ajuns aproape de sfârșit, iar după câteva pahare de vin roșu și o vizită a expoziției de la subsol, am început să ne pregătim de plecare. Am mai inspirat o dată mirosul de tei, mi-am luat haina groasă și fularul și am deschis ușa, către stradă, ploaie și aerul iernatic ce învelea toate clădirile. Nici nu știam, fusese vară sau toamnă, nu știam dacă acum era iarnă și nici la câte evenimente asistasem la Muzeu între timp. De afară, clădirea lui albă părea cochilia delicată a unei ființe care ne primea, din când în când, să asistăm la viața ei interioară. Am trecut pragul și am făcut încă un pas. Era, din nou, o seară de vară.
Cristian Fulaș
Merg cu Ernu la ceva eveniment la Muzeu. În fața clădirii e un paznic; cum nu e niciun loc liber pe trotuar, mă lasă să parchez în curte. Regăsesc muzeul rece, muzeele întotdeauna au un aer înghețat, chiar dacă până și culorile pereților sunt calde, îmi trec prin minte cele câteva ocazii cu care am mai fost acolo, din nou mă întreb de cine sunt făcute statuile alea giacomettiene și, bineînțeles, îl întreb pe Vasile ce s-ar întâmpla dacă am pleca acasă cu una dintre ele – de fiecare dată, cu oricine aș fi acolo, pun exact aceeași întrebare, e semn că-mi plac statuile, chiar dacă niciodată nu-mi amintesc sculptorul. Râdem, glumim, dar la ieșire mergem la o cafea peste drum și zăbovim vreo oră. La întoarcere, paznicul ne vede venind de peste stradă și ne reproșează că nu am fost la muzeu, l-am înșelat. Ar vrea să nu mă lase să iau mașina. Îi arătăm fotografii de la eveniment – noroc că știe cum arată interiorul – și mă lasă să scot mașina din curte.
Florin Spătaru
Dintre toate momentele care se înșiră atunci când mă gândesc la Muzeul Literaturii, o să aleg meditația nostalgică din fața desenelor Ligiei Macovei, cu figurile ei fragile care mi-au amintit de toate volumele de poezie cusute sub liniile simple. Câteva puncte te pot face să te învârți spiralic, iar trecutul te absoarbe instant. Un alt moment e legat de jocul de șah din poza cu Iulian Neacșu, Virgil Mazilescu și Gheorghe Pituț. Se poate vedea clar cine va câștiga, se văd gesticulând toți chibiții, iar piesele albe par de marmură printr-un efect fotografic în mod sigur pierdut. Orice călătorie la Muzeul Literaturii te face să te împlânți labirintic în mii de direcții.
Ligia Pârvulescu, Cristian Fulaș, Florin Spătaru
Premiile FICȚIUNEA
Vrăjiri, fantasme și minciuni (ne)vinovate
Liviu G. Stan
Stridia din buzunarul lui Commodus
Cărți alese de Ciprian Handru
Siluetă în culise
Quentin
Mesaj pe Facebook
„Greier de topaz. Altfel, despre melancolia descendenței
Seară de mai
Arta de a aduce un zâmbet când asfaltul doare
sufletul meu nu-i altceva decât
Wild Geese by Mary Oliver
Proza actuală: Biblioteca de Proză Contemporană, LITERA
Despre ce scriu prozatorii români?
confesiuni vizual literatură interviuri topuri debut istorii opinii
Halucinantă, bizară, absurdă, proza luI Florin Spătaru păstrează o construcție coerentă și personaje de tip realist. Cu evidente rădăcini în scrierile avangardiste și cu deschidere spre aventura citadină, scrierea sa schimbă accentul de la subiect către acțiunea minoră, trăită în detaliu, descrisă atent.
Ai citit un roman românesc recent? Trimite un rezumat foarte scurt pentru rubrica Despre ce?
Cel mai creativ artist vizual
Bogdan Simion (Cobzarul) - pentru prestațiile inedite din cadrul numeroaselor emisiuni radio și TV
Alina Grigore - pentru regia lungmetrajul său de debut, Crai Nou („Blue Moon"), câștigător al marelui premiu la Festivalul Internațional de Film San Sebastian.
Bogdan Farcaș - pentru rolul Florin Iespas, din lungmetrajul Neidentificat (r. Bogdan Apetrei), pentru care a primit Premiul Gopo pentru cel mai bun actor.
Claudiu Bleonț - pentru rolul lui Crăcănel din D-ale carnavalului (r. Alexandru Dabija), TNB
Andrei Huțuleac - pentru filmele #dogpoopgirl și Copacul dorințelor
Suzana Dan - pentru originalitatea promovării ideii de creație și ficțiune
Iuliana Vîlsan - pentru scenografia piesei Nepotul meu, Veniamin (r. Vlad Massaci), Teatrul de Comedie
Cel mai creativ scriitor
Ligia Pârvulescu - Translucid, Litera, bpc, 2021
Ileana Negrea, Jumătate din viața mea de acum, frACTalia, 2021
Liviu G. Stan - Salamandre, Litera, bpc, 2021
Ioana Iuna Șerban - Un viitor care se potrivește trecutului, Ed. Vellant, 2021
Cristian Fulaș - Ioșca, Polirom, 2021
Flavius Ardelean – Vene rare, Nemira, 2021
Radu Găvan - Isus din întuneric, Litera, bpc, 2021
Premiul Personalitatea artistică a anului
Tudor Giurgiu - pentru crearea unui mediu de stimulare a creației și pentru viziunea sa particulară asupra ficțiunii.
Horia Sârghi (pentru cel mai creativ, cult și veridic podcast)
Razvan Mazilu (pentru latura hibridă și originalitatea spectacolelor sale)
Horațiu Mălăele - pentru implicarea în numeroase zone ale ficțiunii (film, teatru, carte, desen).
Ioan Cristescu - pentru una dintre cele mai coerente și intense activități de stimulare a creativității ficționale (teatru, film, literatură etc), pentru care MNLR a și primit anul trecut DASA AWARD.
Bogdan Alexandru Stănescu - pentru crearea colecției de ficțiune străină „Anansi. World fiction", la Pandora M.
Lila Passima - pentru originalitatea temelor de reconstrucție antropologică a universului etnic.
Nominalizații sunt selectați din propunerile făcute de membrii Asociației Creatorilor de Ficțiune în colaborare cu revista OPT motive-Ficțiunea.
Premiile vor fi anunțate în cadrul unei festivități care va avea loc în seara de 8 iunie, pe Plaja Neversea, din Constanța, la ora 19.
Evenimentul beneficiază de sprijinul Centrului Cultural „Teodor Burada" al Consiliului Județean Constanța.
Doina Ruști - scriitoare
Adriana Irimescu - actriță
Andrei Boncea - producător de film
Copyright © optmotive.ro