Director
Șerban PAVLU
Șerban PAVLU
Prima revistă de creație hibridă, înființată în 24 februarie 2020.
Editată de Asociația Creatorilor de Ficțiune
Înființată în toamna lui 2020, colecția de proză de la Litera a ajuns la 21 de volume. De la început am pornit cu gândul de a construi un grup viabil și nu doar o simplă apariție de cărți fără identitate. În literatura vie autorul contează, e parte dintr-o mișcare literară, dintr-o ideologie. Tocmai de aceea, am încercat să fac o legătură cu generațiile anterioare, colecția, pe lângă multe cărți semnate de scriitori foarte tineri, cuprinzând și trei reeditări: Sonata pentru acordeon (2020) de Radu Aldulescu, Omulețul roșu (2021) - romanul meu de debut -, și proza Ioanei Drăgan, reunită sub titlul Povești misterioase cu femei și alte vietăți (2022). Există desigur debuturi, în special, romanele premiate la concursul Primul roman: Translucid de Ligia Pârvulescu (Premiul I), Încotro ne îndreptăm de Pavel Nedelcu (Premiul II), Femei de iasomie de Ionel Bușe (premiul III) ori Greier de topaz de Florin Spătaru.
Scriitori deja afirmați, ca Liviu G. Stan, Radu Găvan, Alexandru Lamba ori de notorietate, ca Radu Aldulescu, Dan Stanca, scriitori de nișă, deja cu un public, unii specializați în genul fantastic, precum Allex Trușcă sau în proză urbană, ca Alexandra Niculescu, au adus cărți bune, cu siguranță intrate deja în bibliotecile cititorilor de proză românească.
Doina Ruști
Avangardă
Florin Spătaru - Greier de topaz, prefață Doina Ruști, LITERA, bpc, 2022
Sexualitate, literatură și scene memorabile în peisajul bucureștean actual. Romanul excelează în imagerie stranie, de avangardă, în trimiteri la literatura clasică și la texte de referință. Prin vervă și intensitatea emoțiilor Greier de topaz, amintește de scriitura lui Céline (Doina RUȘTI)
Alert, simbolic, actual
Alexandru Lamba - Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte, prefață de Liviu G Stan, LITERA, bpc, 2022
Un thriller psihologic despre șapte păcate, între care invidia, lenea, superbia ori desfrânarea, plus un personaj care caută purgatoriul. O poveste de azi, alertă, frustră și simbolică în același timp.
Scenele se construiesc ca niște cadre cinematografice, alternând planului îndepărtat cu cel apropiat, iar ritmul este dat de structurile dialogale – scurte, intense, pe alocuri repetitive, ca o țesătură care introduce o anumită linie-refren (Cristina BOGDAN)
Colectiv
Dragostea când te doare (carte colectivă), prefață Iulia Micu, LITERA, bpc, 2022
Semnatarii povestirilor de dragoste cuprinse în acest volum, sunt nume cunoscute, respectiv, 16 prozatori din diverse generații. Textele sunt inedite, iar temele variate, mergând de la inocențele la brutalitatea iubirii.
Autorii:
Andrei Panțu. Florin Spătaru. Ligia Pârvulescu. Liviu G. Stan. Cristian Fulaș. Radu Aldulescu. Radu Găvan. Delia Hügel. Dorian Dron. Allex Trușcă. Laura Sorin. Dan Sociu. Emilia Toma. Irina Georgescu Groza. Doina Ruști. Cosmin Leucuța
Doina Ruști este prozatoare "de primă mărime a literaturii de azi", după cum o numește Nicolae Breban , "de mare talent și intuiție", în opinia lui Norman Manea , distingându-se printr-un stil puternic și vibrant. Romanele și povestirile ei sunt premiate, traduse în mai multe limbi și studiate în școli. Opera sa se remarcă prin îmbinarea fantasticului și a realismului social dur, romanul său de referință fiind Fantoma din moară (2008), ficțiune puternică despre comunismul românesc, roman inclus în neogoticul postcomunist, atât în Enciclopedia lui J. A. Weinstock, de la Routledge, cât și în Studies in Gothic Fiction, Zittaw Press. Venind tematic în completare, Ferenike, romanul cel mai personal, este o ficțiune politică, autobiografică (Humanitas, 2025). La fel de apreciat și poate cel mai cunoscut roman al său este și Lizoanca la 11 ani )(2009), roman despre prostituția infantilă, ca stil, comparat de critica occidentală cu Ciuma* lui Camus (Il Libero), cuprins în multe programe europene (între care la Școala Doctorală a Universității Barcelona). De largă popularitate se bucură trilogia fanariotă, compusă din romanele Manuscrisul fanariot, Mâța Vinerii (The Book of Perilous Dishes*) și Homeric, romane care explorează imaginarul balcanic, într-o formulă originală, fabulatorie și de actualizare a istoriei. Mircea Muthu i-a dedicat un capitol în cartea sa, Balcanismul literar românesc. Mai multe aici
