Vrăjiri, fantasme și minciuni (ne)vinovate

Emanuela ILIE - Carte - nr. 117 / 29 (serie nouă) / 30 mai, 2022

Proiectată voit ca o colecție de bizarerii amoroase delectabile, reconstituite cu apetitul arhivistic, vioiciunea narativă și finețurile stilistice marca Doina Ruști, Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot este o seducătoare carte-puzzle, în care palpită ispitiri și vrăjiri, „fantasme și minciuni" (ne)vinovate, trădări surprinzătoare și pedepsiri voit exemplare, furtișaguri de nume, obiecte și mai ales inimi. Căci toate, desigur, se fac și se desfac în jurul unor slăbiciuni de necontrolat, al unor legături clandestine sau chiar iubiri tenebroase, când nu sunt alimentate de alte nebunii erotice de o frumusețe aparte.

Indiferent dacă se dovedesc absolut inocente, vag periculoase ori de tot fanatice, ele sunt trăite cu o combustie emoțională maximă de zecile și sutele de oameni mici, „pomeniți parantetic" în diferite documente de epocă, descoperiți și transformați de scriitoarea noastră în personaje în toată puterea cuvântului.

Însumate, istoriile captivante ale acestor mărunți nemuritori (cum îi numește undeva însăși vocea auctorială) completează istoria oficială a epocii fanariote cu file de poveste. Pentru că văd și în cele 47 de povestiri de acum o minunată poveste care se leagă, prin fire parțial deslușite chiar în paginile unora dintre ele (v. bunăoară Parfumul lucrușoarelor primite, Palachida, Baticul sau O femeie cu nume și un scriitor neștiut), de restul operei acestei infatigabile povestașe, ce nu contenește să ne uimească prin verva contagioasă cu care ne (re)descoperă un oraș, o lume, un spirit.

Emanuela ILIE

Critic literar, Emanuela Ilie este conferențiar la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A publicat numeroase studii, articole și cronici literare în reviste culturale și academice. Dintre cărțile sale amintim Hieroglifele poeților (2008 – Premiul pentru debut al revistei „Convorbiri literare”), Dicționarul critic al poeziei ieșene contemporane (2011 – Premiul pentru Critică literară al USR Iași), Fantastic și alteritate (2013) și Corpuri, exiluri, terapii (2020 – Premiul pentru studii critice interdisciplinare al revistei „Ateneu”). Face parte din Uniunea Scriitorilor din România și din A.L.G.C.R.

în același număr

Premiile FICȚIUNEA

Liviu G. Stan

Amintiri despre Muzeul Literaturii, la aniversare: 65 de ani de existență

Stridia din buzunarul lui Commodus

Cărți alese de Ciprian Handru

Siluetă în culise

Quentin

Mesaj pe Facebook

„Greier de topaz. Altfel, despre melancolia descendenței

Seară de mai

Arta de a aduce un zâmbet când asfaltul doare

sufletul meu nu-i altceva decât

Wild Geese by Mary Oliver

Proza actuală: Biblioteca de Proză Contemporană, LITERA

Despre ce scriu prozatorii români?

Echipa

Arhiva

⤓ PDF

Numerele tipărite

confesiuni vizual literatură interviuri topuri debut istorii opinii

NOUA LITERATURĂ

Halucinantă, bizară, absurdă, proza luI Florin Spătaru păstrează o construcție coerentă și personaje de tip realist. Cu evidente rădăcini în scrierile avangardiste și cu deschidere spre aventura citadină, scrierea sa schimbă accentul de la subiect către acțiunea minoră, trăită în detaliu, descrisă atent.

Doina RUȘTI

FILMELE REVISTEI

Bookfest, 2022

Bursa subiectelor

Ai citit un roman românesc recent? Trimite un rezumat foarte scurt pentru rubrica Despre ce?

Nominalizările la Premiile FICȚIUNEA

Cel mai creativ artist vizual

Bogdan Simion (Cobzarul) - pentru prestațiile inedite din cadrul numeroaselor emisiuni radio și TV
Alina Grigore - pentru regia lungmetrajul său de debut, Crai Nou („Blue Moon"), câștigător al marelui premiu la Festivalul Internațional de Film San Sebastian.
Bogdan Farcaș - pentru rolul Florin Iespas, din lungmetrajul Neidentificat (r. Bogdan Apetrei), pentru care a primit Premiul Gopo pentru cel mai bun actor.
Claudiu Bleonț - pentru rolul lui Crăcănel din D-ale carnavalului (r. Alexandru Dabija), TNB
Andrei Huțuleac - pentru filmele #dogpoopgirl și Copacul dorințelor
Suzana Dan - pentru originalitatea promovării ideii de creație și ficțiune
Iuliana Vîlsan - pentru scenografia piesei Nepotul meu, Veniamin (r. Vlad Massaci), Teatrul de Comedie

Cel mai creativ scriitor

Ligia Pârvulescu - Translucid, Litera, bpc, 2021
Ileana Negrea, Jumătate din viața mea de acum, frACTalia, 2021
Liviu G. Stan - Salamandre, Litera, bpc, 2021
Ioana Iuna Șerban - Un viitor care se potrivește trecutului, Ed. Vellant, 2021
Cristian Fulaș - Ioșca, Polirom, 2021
Flavius Ardelean – Vene rare, Nemira, 2021
Radu Găvan - Isus din întuneric, Litera, bpc, 2021

Premiul Personalitatea artistică a anului

Tudor Giurgiu - pentru crearea unui mediu de stimulare a creației și pentru viziunea sa particulară asupra ficțiunii.
Horia Sârghi (pentru cel mai creativ, cult și veridic podcast)
Razvan Mazilu (pentru latura hibridă și originalitatea spectacolelor sale)
Horațiu Mălăele - pentru implicarea în numeroase zone ale ficțiunii (film, teatru, carte, desen).
Ioan Cristescu - pentru una dintre cele mai coerente și intense activități de stimulare a creativității ficționale (teatru, film, literatură etc), pentru care MNLR a și primit anul trecut DASA AWARD.
Bogdan Alexandru Stănescu - pentru crearea colecției de ficțiune străină „Anansi. World fiction", la Pandora M.
Lila Passima - pentru originalitatea temelor de reconstrucție antropologică a universului etnic.

Nominalizații sunt selectați din propunerile făcute de membrii Asociației Creatorilor de Ficțiune în colaborare cu revista OPT motive-Ficțiunea.

Premiile vor fi anunțate în cadrul unei festivități care va avea loc în seara de 8 iunie, pe Plaja Neversea, din Constanța, la ora 19.

Evenimentul beneficiază de sprijinul Centrului Cultural „Teodor Burada" al Consiliului Județean Constanța.