OPTm
nr. 100/13

În cunoscutul său eseu despre fantastic inclus în Dicționar de idei literare, Adrian Marino amintea faptul că, din moment ce ruptura implică negația, „definiția fantasticului implică în mod necesar o serie de determinări « negative », de ordinul unor imposibilități sau anormalități latente ori manifeste. Din această cauză, vocația fantasticului se relevă, figurat vorbind, de esență « demonică »”. Și tot din această cauză, desigur, mare parte din ficțiunile noir ale fantasticului din secolele ...

Lăsând la o parte faptul că adună, între copertele ei, câteva dintre vocile cele mai valoroase ale literaturii contemporane, pe care le secondează, fără sfieli blocante estetic ori inhibiții păguboase, o serie de prozatori reprezentativi din ultimele promoții autohtone, antologia Treisprezece. Proză fantastică (Editura Litera, București, 2021) reușește să marcheze un punct nodal pe harta fantasticului românesc. Un gen ficțional mai puțin frecventat (meta)critic, cum bine știm, deși el se bucur ...

N-am mai recunoscut-o niciodată în scris până acum, dar perioada 2007-2010 a fost una absolut halucinantă pentru cititoarea pătimașă din mine, care se trezise dublată, de voie, dar mai ales de ... nevoie profesională (dar asta e o altă poveste, pe care mi-ar plăcea să o transcriu, în detalii onest-contondente, în folosul tuturor celor care au resimțit pe propria piele ce înseamnă măcar inegalitatea de șanse de gen din mediul nostru academic), de un soi de alteritate critică aproape bulimică. Mă ...