Cărți și hazard

Se spune că fiecare carte își are destinul ei! O chestie ipocrită, ca multe altele! În realitate, și cărțile cer bani, ca toate celelalte. N-o să vorbesc aici despre motivație, despre scriitori desculți, epigoni, pastișori. Modelele țin de conjuncturi destul de bizare. Unii au avut un dascăl, pe care l-au admirat în demență și vor să fie ca el. Dar cei mai mulți au ales calea scrisului pentru că, în copilăria plină de televizoare, au văzut un scriitor cu microfonul în gură. Au văzut conducători care se recomandau ca scriitori. Cine-și mai amintește - pe vremuri se publica greu o carte. Prin anii 90, un tip, ajuns prim-ministru, profitând de noua lui poziție, a publicat un volum de versuri. Unii au făcut presiuni politice pentru a li se recunoște calitatea de scriitor. În cazuri de singurătate și de boală, oamenii își cumpără imperii literare, edituri, munți de reviste și scene, ca să ajungă scriitori, zei, eterni. Există indivizi care-au pus la bătaie cazinouri ori bănci pentru a-și cumpăra sau menține eticheta de scriitor. Alții își vând casele, iar cei mai mulți jefuiesc cu încredere fondurile comune, finanțările de la Stat.

Ei bine, Sim. Fl Marian n-a avut niciuna dintre chestiile mai sus menționate. Era un popă blajin, preocupat de folclor. A trăit în secolul 19, mai exact s-a născut în anul 1847 și-a murit în 1907. Deși n-a trăit mult și nici n-a avut asistente, fătuci și puști pe care să-i pună la muncă, a lăsat în urmă niște cărți care acoperă bună parte din folclorul secolului său. Lui îi datorăm o culegere de descântece vechi, plus o descriere a ritualurilor care însoțeau aceste descântece. Mi se pare că DR Popescu și-a făcut licența pe aceste texte. Pe vremea comuniștilor era o carte interzisă. Am reușit s-o văd abia după Revoluție. Tot Sim. Fl Marian a adunat legendele despre insecte, alcătuind o mito-zoologie, uluitoare, pasional scrisă. A mai scris Sărbătorile la români și trilogia Nașterea.. Nunta…, Înmormântarea..., un studiu antropologic masiv, foarte documentat, dar și un tratat despre păsări (Ornitologia…)

Ultima sa lucrare a fost o botanică voluminoasă. Când a terminat-o, l-a luat moartea, iar pe masa lui, din Suceava, într-o casă devenită astăzi muzeu, a rămas manuscrisul.

Ca și în Insectele sau în alte cărți ale lui, descrierea plantelor se completează cu legende, credințe, dar și cu întrebuințările lor în medicina populară. De-aici aflăm că salcia a fost o femeie răpită de niște zmeoaice, că tutunul a luat naștere dintr-o afacere amoroasă ori că mărăcinele a fost un tip de-o prostie monumentală. În fapt este vorba despre 6000 de file, scrise pe o singură parte: fișe, texte folclorice, primite din toate colțurile țării, plus un ierbar. O muncă uriașă, care a durat de prin 1867 - până la moartea sa. E cea mai veche botanică, o mito-botanică, de fapt.

Te-ai fi așteptat să fie publicată imediat după moartea lui. Dar manuscrisul acesta, atât de valoros, a rămas multă vreme acolo, pe masa de lucru, la Suceava. Și nu un an-doi. S-a schimbat lumea, au murit și s-au născut generații. Uneori mai trecea cineva pe-acolo și mai lua câte o pagină-două, ca suvenir sau pentru alte întrebuințări. Au venit comuniștii și-au mai luat și ei o parte din manuscris, topit mai apoi în cărțulii protocroniste, căci poate unii vă aduceți aminte, pe la finele dictaturii o sumă de activiști ori lucrători cu timpanul, foști secretari pe probleme de cultură și neamurile lor, turme de seraliști deveniseră specialiști în folclor. Unii dintre ei se credeau discipolii lui Eliade ori inițiați în tantrism. În mișcarea asta a cadrelor, multe dintre paginile Botanicii lui Sim Fl Marian au dispărut, înghițite de pasiuni intelectuale.

Apoi a venit alt regim. Instituțiile Statului au scos anual sume mari de bani pentru a tipări plachetele unor versificatori, din care n-a rămas nici măcar numele, timp în care paginile scrise de mâna lui Marian au dormit mai departe acolo, în fosta lui casă.

După multe lupte, după multă energie risipită, după ce alte mii de cărți, editate pe banii noștri, au văzut lumina tiparului și s-au prefăcut imediat în cenușă, la 100 de ani de la moartea marelui folclorist, în sfârșit, Aura Brădățan, custodele Casei Memoriale, a reușit să publice un sfert din carte. Au mai trecut niște ani, iar prin 2010 a apărut integral Botanica Poporană Română, o ediție critică, de mare clasă, cu note și comentarii. De fapt nu e o carte, ci un monument. Cuvintele sapă, uneori, un labirint prin cultura discretă a unui popor plin de scriitori fără operă.

Pentru că nu se găsește decât la Casa lui Sim. Fl Marian, la Suceava, nici acolo integral (primul volum s-a vândut demult, fiind apărut mai înainte), m-am gândit să fac un mini-video pentru voi, ca măcar așa s-o răsfoiți: se află postat pe coloana din dreapta.

De la întâmplări de genul ăsta poate că s-a născut și dictonul că fiecare carte își are soarta sa. Îmi place să cred că e mai mult decât atât: cărțile valoroase nu mor. Chiar când sunt arse, literele lor plutesc mai departe, până când găsesc o altă hârtie. Hazardul, mult invocat, până la urmă are câteva uși nevăzute, pe care se strecoară cărțile mari. Da, literatura cere bani și efort, dar din toate cazinourile topite în cărți, până la urmă nu rămâne decât litera zeilor.

Doina RUȘTI

A scris trilogia fanariotă, compusă din romanele Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), după ce și-a căpătat consacrarea prin alte două romane de succes, cu miză socială puternică: Fantoma din moară (2008) și Lizoanca la 11 ani (2009). Alte romane: Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Logodnica (2017), Omulețul roșu (2010)* * ș.a. Publică în mod curent și proză scurtă. Traduse în numeroase limbi de circulație, inclusiv în chineză, scrierile sale s-au bucurat de exegeze și de recenzii laudative în multe publicații internaționale, între care El Mercurio (Santiago de Chille), Neue Zürcher Zeitung, Il Manifesto, Las Últimas Noticias, La Jornada (Mexico City), Stato Quotidiano, Turia, La Stampa, La Opinión, Beijing Daily, Il Libero, Magyar Nemzet, La Repubblica, Encyclopedia of Literary Cinematic Monsters (Routledge, New York) ș.a. Printre alte distincții importante, amintim Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România (pentru Fantoma din moară) și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române (pentru Lizoanca). Este specialistă în simbologie, profesoară la Universitatea din București, scenaristă, fiind de asemenea implicată în diverse proiecte cinematografice. A scris dialogurile pentru Miracolul din Tekir (Premiul pentru cel mai bun film elvețian, Zürich, 2015) și a regizat Cristian (Short Film Corner. Cannes, 2015). Afilieri: Uniunea Scriitorilor din România, PEN România, DACIN SARA și Asociația Creatorilor de Ficțiune. Pagină web: http://doinarusti.ro

Noua Literatură

Alexandra NICULESCU a publicat deja două volume de proză și numeroase texte, prin reviste. Povestirile sale te atrag într-o lume cu puține repere geografice, fiind tentat să observi la fiecare frază că lucrule se petrec pe undeva, prin Europa. La nota cosmopolită se adaugă și-o viziune extrem de variată, poate nehotărâtă între modele, ceea ce dă farmecul poveștii. Întâmplarea epică se petrece în micro-arealul unei ființe urbane, obișnuită să studieze traseul istoric pe care l-a parcurs. Povestea propriu-zisă e scurtă și simplă, dar ambalajul conține o aglomerare epică, demnă de tot respectul.

Piele întoarsă, povestirea pe care-o publicăm la rubrica Noua literatură (vz mai jos) ne-a sedus prin felul în care realități banale se înnoadă într-o scriitură înrudită cu Noul Roman Francez.

Doina RUȘTI

Cartea săptămânii

Primele poeme​

de Tristan Tzara

Recomandată de

Paul CERNAT

NOUTĂȚI

În numărul acesta semnează

BOTANICA

lui Sim. Fl Marian

Recomandări OPTm

CRONICHETE & PREZENTĂRI

Olga Merino - Străina (La forastera)

De ce mi-a atras atenție dintre toate noutățile spaniole? Pentru că în 2006 Olga Merino a obținutPremiul Mario Vargas Llosa pentru povestire cu volumul Regulile sunt reguli. Și mai e ceva, legat de subiectul cărții propuse: Angela se întoarce în satul natal (nimic fabulos până aici), vorbește cu spirite (destul de comun), citește tot timpul din Pedro Páramo (da, chiar faimoasa carte a lui Juan Rulfo) dar, cel mai important, are o fobie: nu suportă să se uite lumea la picioarele ei, iar asta mie mi-a amintit imediat de finalul superb din „O zi desăvârșită pentru peștii-banană“.

Alexandra NICULESCU

Eleonora-Maria Popa, Trecuturi în dispută. Regimul comunist din România în literatura istorică din perioada 1990-2015, Cluj-Napoca, Argonaut, 2020

Falimentul sistemelor totalitare este incontestabil. Dar prăbușirea unui astfel de regim poate dura decenii sau chiar mai mult. În acest caz, este esențială informarea cu privire la pericolele pe care le presupune, precum și la modul în care poate conduce la distrugerea iremediabilă a unei populații, în plan economic, politic și social.

Trecuturi în dispută... nu este doar o lucrare despre literatura referitoare la regimul comunist din România, este o carte care se construiește din conexiuni, deoarece presupune și o investigare atentă a contextului în care această literatură a fost redactată. Volumul propune determinarea speculațiilor terminologice referitoare la evenimentele din decembrie 1989, stabilite ca bornă cronologică, efectuând reveniri pentru a urmări schimbarea raportului dintre „istorici diletanți” și „istorici profesioniști” în timpul regimului comunist. Atenția cititorului este orientată către evoluția mediului istoriografic românesc post-decembrist și problematica reformării acestuia, precum și către studiul motivațiilor preponderent biografice și profesionale ale autorilor volumelor etalon, care au fost redactate în condiții deosebite, de istorici români disidenți, în țară sau în exil, și de istorici occidentali.

Cristina BOGDAN

Anul BEETHOVEN

Edituri mici, cărți importante

Editura Paralela 45

Cărți de succes

Paladin, Grupul Editorial ART

Grupul Editorial ART, cu toate editurile sale, are noutăți reduceri și-un festival:

Grupul Editorial ART

Inscrierile pentru Conferința de Antropologie Urbană, ed a 6-a, - se prelungesc până pe 1 iulie. Mai multe informații, pe pagina conferinței, Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu)

Pe SCENA 5, la Iași un spectacolul-lectură: Sindromul Quijote de Carmen DOMINTE, (regia: Radu Ghilaș). Carmen a publicat teatru și în OPTm

EDITURA UNIVERS

ARE CELE MAI MARI REDUCERI

IN CURÂND

Copyright © optmotive.ro