Alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii a fost un șoc pentru lumea democratică în 2016. Șocul și mai mare a fost acela că, patru ani mai târziu, în 2020, aproape jumătate din populația americană continuă să-i ofere sprijinul, indiferentă față de abuzurile de putere repetate de care s-a făcut vinovat în timpul mandatului prezidențial. Magnatul imobiliar, cu aptitudini dubioase de vedetă de televiziune, propulsat la Casa Albă pare locul geometric al tuturor relelor imaginabile: individul este rasist, sexist, misogin, lipsit de sentimente, imun la ideea de onoare, inapt intelectual, narcisist, ridicol. Cel mai ...

S-a vorbit mult, în exegeza de specialitate, despre disoluția eului în poezia lui Georg Trakl, despre proiecțiile unei hipersensibilități traumatice, transpuse în imagini contorsionate, menite să adâncească, să clarifice sau să obiectiveze conținuturi lăuntrice singulare. Afirmația are, desigur, temeiul ei și a fost reluată cu consecvență, mai ales în studiile preocupate să înmulțească dovezile în sprijinul apartenenței poetului la expresionism. Nu intenționez să intru în detalii cu privire la îndreptățirea unei astfel de etichete (chestiunea pare a fi fost tranșată mai demult de istoria literară). Constat însă, recitindu-i versurile la acest început de noiembrie, în tălmăcirea impecabilă a lui George ...

Allex, cu doi de ll, ca să nu semene cu toți ceilalți Alecși, locatari în același imobil, siluete subțiri, de manechine, bărbați între care te-ai putea pierde fără un blazon. Tocmai de-aia, Allex are unul, brodat pe buzunarul sacoului, așa arată la prima vedere, însă după cum se vorbește prin cartier - ar putea fi o hartă. Cum nu-l cunosc prea bine, n-aș ști să spun la ce-i folosește, așa că i-am pus câteva întrebări, trimise prin poștă. Zenob **1. Am auzit odată că ai locui în aceași clădire cu William din Baskerville/ Guglielmo da Baskerville. Când intri în scara ...

Un exercițiu interesant pentru orice cinefil – la mine, cel puțin, prinde – îl reprezintă încercarea de a depista referințele cinematografice existente în videoclipurile muzicale. De fapt, aceste interferențe muzical-cinematografice marchează un subiect atât de amplu, încât ar fi nevoie de o cercetare îndelungată pentru a avea pretenția de a surprinde măcar un sfert dintre cele mai interesante proiecte de acest gen. În consecință, în cele ce urmează nu am pretenția de a inventaria, de a clasifica ori de a găsi o formulă concludentă pe baza căreia funcționează astfel de experimente, ci doar de a menționa câteva dintre videoclipurile mai ...

345/sinonimele mortalității strugurilor) sms defavorizat (zile lor vorba lor lumea drogurilor> dor de clarități fiziologice uite soarele uite șuruburile zilei uite> raporturile pe care le stabilește umbra cu ce ne-a obișnuit să luăm drept> prezență e exact cât am lăsat să ni se întâmple de la un reper la celălalt> forțările au mereu ceva trist florile presate în scopuri școlare precizează> irisul vegetal care nu mai privește decât cu ochii noștri speră că nu o să-i> parazităm extincția dincolo de nevoia de ritualuri de despărțire cine zice> ăla e uite soarele lor SINONIMELE ...

Călătorii străini care au poposit în București începând cu secolul al XVIII-lea și-au manifestat în repetate rânduri uimirea față de numărul mare de biserici, despre care unii spuneau că ar întrece zilele anului. În timp, unele au dispărut, altele și-au modificat înfățișarea, celor existente li s-au adăugat edificii noi, în stiluri arhitecturale diferite. Am ales să deschid poarta către opt dintre ele, înălțate în răstimpul ultimelor domnii pământene și de-a lungul veacului fanariot, zăbovind asupra câte unui detaliu, din care se hrănește memoria mea afectivă. Alb-albastru pe Podul Mogoșoaiei: Biserica Albă Deși nu duce lipsă de hramuri, deci ar ...

Bucureștiul este un oraș al contrastelor, un oraș în care poți întâlni case de patrimoniu lipite de clădiri de birouri, străzi liniștite pe care abia trece o mașină și câțiva metri mai încolo bulevarde înțestate de vehicule, unde ambuteiajele sunt la ordinea zilei. Ca locuitor observi un ritm de dezvoltare urbană haotic și fără sens, cu numeroase complexe rezidențiale născute peste noapte, dar, în același timp, te mai surprind când te plimbi printr-un sector sau altul găselnițele inovative ale vreunui primar, de a-și face sectorul mai plăcut locuitorilor, fie prin părculețe frumos luminate, fântâni muzicale și alte lucruri de acest ...

La început i se păruse doar un tip haios și atât. Oricum, totul era prea nou, abia pătrunsese și ea în lumea adevărată, trebuia să se concentreze la atâtea lucruri noi de făcut, de aranjat în noul spațiu, de conversat în engleză, mai întâi de înțeles accentul acela imposibil (avea până și vise cu accent irlandez). Era exclus, total exclus. Imposibil. Mai bine cursurile, chiar dacă unele îngrozitor de plictisitoare, mai bine să hălăduiască aiurea prin orașul care mirosea atât de altfel: a iarbă proaspăt tunsă, a lucruri bune și a civilizație mirosea, așa cum în România, pe timp de ...

Decantare> aveam un nume, dar mi-au dat altul.> ei spun că nicio amintire nu se pierde,> totul se comprimă:> sunt într-un tramvai, iar vatmanul schimbă macazul iar și iar.> în acea dimineață,> l-am recunoscut pe băiatul vecinei ridicat de narcotraficanți,> l-au împins într-o dubă și BUM!> Corpul meu a devenit un lichid vâscos care se prelungea pe asfalt> Glonțul se topea în interior cu toată otrava lui> am închis ochii și am mers mai departe.> pleoapa se închide și tace.> totul devine ușor,> uităm:> cicatricea se ...

Dacă frumusețea stă în ochii privitorului, magia receptării stă în ochii cititorului. El aplică textului ce îi cade sub privire tot felul de filtre, până îl găsește pe cel care să-i încânte mintea. În lumina potrivită, într-un context favorabil, o carte se poate transforma într-o oglindă învestită cu puterea de a-i arăta ceea ce își dorește să vadă atât în interiorul său, cât și în lumea din jur. Proba timpului demonstrează că, indiferent de interpretarea pe care autorul încearcă s-o dea celor scrise, cititorul are, până la urmă, drept de viață și de moarte asupra textului. În funcție de contextul ...

În dimineața zilei de 17 iunie 1968, în apartamentul său comunal din Moscova a fost găsit decedat un bătrân. Pentru că de dimineață locatarul nu apăruse, ca de obicei, în bucătăria comună, vecinii au bătut la ușă și, neprimind niciun răspuns, au intrat cu forța. Camera mică era ticsită cu cărți, așezate în teancuri până la tavan. Răposatul, fără familie, a fost înmormântat pe spezele vecinilor generoși. La înmormântare au participat zece persoane, printre care Lilia Brik, fosta muză și iubită a lui Maiakovski, poetul Andrei Voznesenski (care se declara succesor al lui Maiakovski și discipol al lui Boris Pasternak), ...

elohim> tu, elohim, m-ai învățat că a-ți zdrobi capul într-o menghină> nu e nici pe departe mai rău decât a te împușca în țeastă de trei ori> când trenul te izbește cu forța unei comete> și tot ce rămâne din tine e o crustă gălbuie ca o pată de lavabilă întinsă> pe podea> sau poate nici n-ai fost tu, elohim,> pentru că în noaptea aia când în oraș se aprindeau luminile de crăciun> singura lumină din casa noastră nu era o lumină> ci o scânteie blurată în ochii tăietorului de lemne ...