OPTm
nr. 82

Despre TikTok și alți demoni

Deconectarea de seară este, pentru mulți dintre noi, conectarea la Internet. Fie că preferăm serviciile de televiziune on demand (de tipul Netflix, HBO Go) sau scroll-ăm la întâmplare pe Facebook, Internetul face parte din rutina noastră de dinainte de culcare. De altfel, din ce în ce mai multe recomandări ale medicilor și psihologilor vizează conceptul de digital detox. În general, din ce am observat, este recomandată „exilarea” telefonului din spațiul vital și din preocupările noastre, dimineața sau seara. Însă dezvoltarea textelor digitale cu rol cathartic și de entertainment, asemenea tiktok-urilor, constituie un adversar redutabil al timpului nostru.

Videoclipurile scurte create și distribuite cu ajutorul aplicației TikTok și al altor platforme asociate (de exemplu, rețeaua socială Instagram) au câștigat, încet, adepți din rândul mai multor generații. Aplicația a fost văzută inițial ca o creație a membrilor generației Z, fiind disprețuită în general de membrii generației milenienilor (cei care au atins maturitatea în jurul anului 2000). După taxonomiile general vehiculate, generația Z cuprinde persoanele născute între 1997-2012, cu cei mai în vârstă membri împlinind 25 de ani în 2022. Gen Z este caracterizată de aptitudini digitale și creative, multitasking, apetență pentru educația nonformală. În mod (relativ) paradoxal, membrii generației au fost descriși ca fiind, în general, educați (intelectual și social) și predispuși la burnout, stres, anxietate și depresie (după articolul sugestiv intitulat „Generation Z is stressed, depressed and exam-obsessed”, publicat de The Economist, februarie 2019).

TikTok este una dintre cele mai de succes creații ale ultimilor cinci ani. În esență, modul de funcționare al acestor videoclipuri virale (care se răspândesc ușor în mediul digital) este următorul: se ia o secvență video (un dans, cineva făcând karaoke, un sketch, giumbușlucurile unui animal, etc.) și se suprapune o secvență muzicală bine-cunoscută. Fiecare combinație audio-video are anumite reguli de compoziție și funcționare, stabilite în mod tacit de către utilizatori. Spre exemplu, o melodie veselă (în ritmul melodiilor de circ), urmată de replica, rostită de un bărbat, „You’re my friend now!”, este menită să fie fundalul sonor al unui videoclip în care utilizatorul ia în brațe un animal (pui de pisică, de câine, pasăre, etc.) – și nu un alt om sau un calculator, un frigider, șamd. A proceda altfel i.e. a încălca regulile de compoziție înseamnă a propune un alt punct de vedere subversiv, ironic, plin de semnificații individuale. Există multiple astfel de combinații complexe ce amintesc de carnavalul memelor, ce-i drept, statice, constituind obiecte semiotice formate din text și imagine.

Aplicația are puterea de a propulsa în clasamentele muzicale diverse cântece populare, alături de creatorii acestora (cazul Olivia Rodrigo – good 4 u), sau de a revitaliza cântece mai vechi (Boney M – Rasputin; Earth, Wind & Fire - September). Prin participarea la trenduri și provocări (challenges) utilizatorii interacționează în mod creativ și competitiv. În multe cazuri, aceste interacțiuni fac parte din strategii de marketing. De exemplu, la opt tiktokuri amuzante cu secvențele muzicale ale altora, un cântăreț va posta două creații personale. Cei atrași de talentul lui comic vor da o șansă și celeilalte aspirații. Astfel, cântecul tău poate ajunge faimos, prin diverșii utilizatori care îl cântă odată cu tine (opțiunea remix a aplicației). Șapca cu loc de coc sau coadă poate apărea în doua-trei dansuri — și designul tău este cerut în toată lumea. Hello, 21 st century!

Bianca ALECU

Masterandă în lingvistică la Universitatea din București, Bianca este licențiată în filologie română și engleză cu o teză despre tensiunea dintre textul biografic și cel autobiografic în literatura română a secolului XX. Scrie despre limbă și limbaj, cu accent pe dimensiunea comunicativă și retorică a textului literar sau digital. Domeniile sale de interes sunt stilistica, traductologia, studiile literare și cultura internetului. Premiul „Laureat al Speranței Academice” UNATC – ARCUB 2018.

Echipa
Arhiva

ISTORIA VIE A LITERATURII ROMÂNE

 

NOUA LITERATURĂ

Cristi NEDELCU, povestitor bun, autorul unui roman bine primit de public (Cimitirul trandafirilor), experimentează o povestire în linia distopiilor orwelline, cu elemente care amintesc de comunismul românesc al anilor 80. Renunțând parțial la stilul alert, în favoarea prozei de relatare a detaliului, a fiecărui gest, plasează un subiect bun într-o expresie în mod voit dilatată.

Doina RUȘTI

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Epic History, 2021

Recomandată de Doina Ruști

Scriitori la Terasa Karta, pe treptele Bibliotecii Naționale, București

Doina Ruști, Radu Găvan, Allex Trușcă - povestesc despre proza fantastică. Alături de ei - Cristina Bogdan, Adriana Titieni Irimescu, Maria Capelos, Cristina Toma, Gelu Diaconu, Carmen Mihaiu, Claudia Mărgărit, Diana Gavra și, ceva mai târziu, Lucian Mîndruță

 

Festivalul Internațional de Carte LITERA

 

CĂRȚI DE VACANȚĂ

 

Litera, 2020

Humanitas, 2021

Vremea

Recomandată de Cristina Bogdan

Un spectacol TNB

Un proiect studențesc, coordonat de Eugen Istodor

Premiul TIFF/2021

Philipp Yuryev, The Whaler Boy (Vânătorul de balene

Scriitori români

Copyright © optmotive.ro