poemul este absența respirării

cu răsuflarea încercuită

și cu cuvinte pe dos din nou acolo

*

Ceea ce este spus în lume

nu vine singur

Perne, nori, lebede

fără vreo urmă de om

se învârtejesc

și se bat în noi precum inimile

asta chiar este necesar

pentru vid

Un poem

este numele secret al unei perechi de cuvinte

*

A fi născut

este o scurtătură înăuntru

pentru scaune, sofale, grădini, ganguri, drumuri

Viața de zi cu zi

Mergi doar

A te înțepeni în viața de zi cu zi este de asemenea o scurtătură

pentru ceea ce stătea mai înainte

probabil exact înainte

*

Puricii din sânge

se întrerup

mă învinuiesc, fără suflare

pentru noduli

gânduri neclare

*

Lucrurile se întâmplă, iar deja înainte să se fi întâmplat

formează timp,

fără ca ceva să se înfăptuiască

În acest mod primește viața

ridul ei caracteristic

mai exact

curbura, care se mușcă singură

*

Nimic nu este de fapt mai important decât asta

Aceste cuvinte:

Mi-e frică să le pierd,

nu învăț nimic de la ele

Înot în ele

*

și gândul continua

de parcă mi-aș fi luat o țigară gândită

celebrând că am terminat

cu respiratul

*

Orișicât de gol ar fi peste tot

știu că întotdeauna este lume

care a dezgropat vidul

din ei înșiși,

iar acestor fantasme vii la cel mai înalt grad

le-aș trage cu plăcere o lovitură în spate

Traducere din norvegiană de Paul Daniel GOLBAN