Muzeul Literaturii Române îmi stârnește multe amintiri, mai ales celălalt sediu, din bulevardul Dacia. Cel mai des mă duceam acolo, la terasă sau la Groapă, și-mi aduc minte de prieteniile de-atunci, de scriitorii care stăteau singuri la masă, voaiori, de cei în trecere, care veneau doar să-ți dea cărțile lor, de vorbăreți, certăreți sau vedete. Ne sărutam des, nu era întâlnire la care să nu te pupi cu toată lumea de prin grădina aia, cu toate nici măcar nu le știai tuturor numele.
De departe masa cea mai mare era cea unde îi găseam întotdeauna pe Groșan, Ofelia Creția, Ioan Cristescu, Buduca, uneori Costi Stan, Ioana Crăciunescu, actori, pictori etc. - masă la care se râdea continuu, nu mai știu din ce cauză sau să spunem că n-am chef să povestesc, căci acolo totul era cu destinatar cunoscut.
Dacă nu era loc la masa aia, plecam, nu concepeam să stau în altă parte. Acolo l-am văzut pe Țepeneag, acolo am dat primele autografe reale și am avut prima dispută (cu Buduca), pe care eu am luat-o în serios. Groșan citea cu voce din volumele primite. Se puneau note pe stil. De multe ori veneau actori care transformau totul în spectacol. Uneori apăreau și poeții douămiiști sau alți scriitori foarte tineri, dispăruți din lumea literară. La o masă stătea Cristescu, acualul director al muzeului, pe-atunci, tânăr muzeograf, care își scotea biroul în curte. Din când în când făcea pauze, venea la masa lui Groșan și ne împărtășea tot felul de planuri.
Lângă muzeu era vestitul chioșc-librărie, o incintă labilă, unde găseai orice revistă & cărțile editurilor mici. Tot acolo ne aduceam cărțile nou apărute pentru cronici în revistele uniunii, i le dădeam, lui Soviany, mereu amabil, cre avea rubrică la Luceafărul.
Scriitoare, prozatoare, autoarea romanelor Paturi oculte, Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017), Manuscrisul fanariot (2015), Fantoma din moară (2008), Lizoanca la 11 ani (2009), Zogru (2006), Omulețul roșu (2004) ș.a. Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române. Tradusă în 15 limbi. Afilieri: USR, PEN, DACIN SARA, ACF. EU doinarusti.ro
Liviu G. Stan - Premiul FICȚIUNEA pentru cel mai creativ scriitor
Prozatori români contemporani la Bookfest 2022
Păcatul morții întârziate
Pescărușul care zboară... Într-o zi o să și moară
Vinovății
Cărți alese de Ciprian Handru
Metaforă indiană
Jocs florals
Literatura maghiară din Transilvania astăzi: Note despre o cultură „în transformare”. Convorbire cu Imre József Balázs.
Prozatori români contemporani la Bookfest 2022
Străin, diferit
confesiuni vizual literatură interviuri topuri debut istorii opinii
Proza Alexandrei NICULESCU se apleacă asupra misterelor cotidiene, autoarea povestind cu discreție despre legăturile nevăzute, adeseori de iubire, dintre personaje confuze, derutate de absurdul jocului, prinse în imaginarul unui vast cartier de blocuri.
Doina RUȘTI
LITERA, bpc, prefață de Iulia Micu, 2022
Ai citit un roman românesc recent? Trimite un rezumat foarte scurt pentru rubrica Despre ce?
- Premiul Ficțiunea pentru cel mai creativ artist vizual a fost acordat lui Bogdan Farcaș - pentru rolul Florin Iespas, din lungmetrajul Neidentificat (r. Bogdan Apetrei).
- Premiul Ficțiunea pentru cel mai creativ scriitor a fost acordat lui Liviu G. Stan - pentru romanul Salamandre, Litera, bpc, 2021.
- Premiul Ficțiunea pentru personalitatea artistică a anului a mers la Horațiu Mălăele, recompensat pentru implicarea în numeroase zone ale ficțiunii (film, teatru, carte, desen).
Doina Ruști - scriitoare
Adriana Irimescu - actriță
Andrei Boncea - producător de film
Carte distinsă cu Premiul FICȚIUNEA
Copyright © optmotive.ro