Insula răzvrătiților

În anul 1789, secundul Fletcher Christian a condus 18 marinari în revolta de pe nava britanică Bounty. Au lăsat într-o barcă, la mila valurilor, pe căpitanul William Bligh, cu ofițerii lui credincioși, au luat cu ei șase bărbați și douăsprezece femei din Tahiti și au căutat timp de două luni un loc izolat, departe de rutele corăbiilor.

Pe tema revoltei de pe Bounty au curs litri de cerneală și kilometri întregi de peliculă. Mai puține s-au spus despre soarta răzvrătiților supraviețuitori, cum au populat cel mai mic arhipelag din lume, cu o suprafață locuibilă totală de 5 km2. ...

Rumena

Rumena Georgieva Pavleva s-a născut la Giușevo, regiunea Kyustendil, din Imperiul Otoman, în jurul anului 1829. În zonă existau, pe vremea aceea, așezări aromâne, care au fost slavizate ulterior. Acesta este numele cu care a rămas în cronicile slave.

Caimacamul turc din Kriva Palanka, atras de frumusețea ei, a răpit-o pe când avea doar doisprezece ani, vrând s-o convertească cu forța la islamism, dar locuitorii din satul ei și din satele vecine, unde avea rude, s-au revoltat și au ieșit cu armele s-o salveze. Patruzeci de săteni au fost arestați ca rebeli, însă au fost eliberați, până la urmă, împreună cu fata răpită. Tatăl ei a ...

Un obiect misterios din colecția „Ceaușescu”

Într-o zi de vară din 2018, mă plimbam prin Sibiu la vânătoare de experiențe și fotografii, în timpul Festivalului Internațional de Teatru. Curiozitatea pentru muzee și pasiunea pentru povești ale obiectelor nu m-au lăsat, însă, să umblu prea mult pe străzi. Aproape fără să-mi dau seama, m-am trezit în Piața Mică, la intrarea în ceea ce era pe-atunci sediul Muzeului de Etnografie Universală „Franz Binder”, parte a Complexului Muzeal Național „ASTRA”. Pe perete, un titlu al unei expoziții care, într-o țară cu o cultură a expozițiilor temporare mai matură decât a noastră, ar fi fost un blockbuster exhibition – „Daruri din Epoca de Aur: din colecția Nicolae și Elena Ceaușescu”.

...

Blestemul răscumpărării

În primăvara anului 1894, la zece ani după ce, la Metsovo, fusese răpită de haiduci, pentru răscumpărare, Duko Averoff Geanopol, se făcea nuntă mare la sărăcăceni, o populație de păstori nomazi, înrudită vag cu aromânii. Se mărita una dintre cele patru fiice ale celnicului, numită Vassilo. Pe mire îl chema Govaris și avea în jur de treizeci de ani, o vârstă considerată coaptă pentru căsătorie. Făcea parte dintre oamenii altui celnic, din Muriki, Thiva. După obicei, nunta începuse la stâna miresei, cu tot fastul și cu respectarea datinilor. Se încuscreau doi celnici mari, ...

Generația hippie, între Hesse și LSD

Dacă frumusețea stă în ochii privitorului, magia receptării stă în ochii cititorului. El aplică textului ce îi cade sub privire tot felul de filtre, până îl găsește pe cel care să-i încânte mintea. În lumina potrivită, într-un context favorabil, o carte se poate transforma într-o oglindă învestită cu puterea de a-i arăta ceea ce își dorește să vadă atât în interiorul său, cât și în lumea din jur. Proba timpului demonstrează că, indiferent de interpretarea pe care autorul încearcă s-o dea celor scrise, cititorul are, până la urmă, drept de viață și de moarte asupra textului. În funcție de contextul politic, social, de atmosfera vremii sau pur și simplu de propria stare interioară, cel ce practică o lectură de identificare are puterea să îngroape o carte considerată valoroasă, ...

Răscumpărarea

În anul 1884, Metsovo era un târgușor de munte din nordul Greciei, locuit de aromâni, care îi spuneau Aminciu. Orășelul înfloritor, locuit de negustori bogați și de păstori angajați de stăpânii unor turme mari de oi, numiți celnici, ținea de prefectura Ioanninei. A dat naștere unora dintre cei mai importanți filantropi, printre care Yorghi Averoff, om de afaceri, fondator a numeroase școli în Grecia și Egipt, inclusiv a Conservatorului și a Universității Tehnice din Atena. Fratele lui, negustorul Culaki Averoff, era un negustor bogat.

În perioada respectivă, oameni din toată Grecia continentală veneau acolo, în ...

Un corsar aromân

Despre aromâni se spune că sunt buni păstori, negustori, meșteri, oameni de cultură, însă locul lor este la munte. Iată că pe unii luptători anti-otomani, numiți armatoli, destinul i-a purtat pe mare.

Nicu Ceara (sau Tsaras, cum i-au spus grecii), născut aproximativ în anul 1771, era fiu și nepot de armatoli. Familia lui se trăgea din Samarina (Munții Pind), dar se așezase în satul Blața. Tatăl lui, Panu Ceara, a haiducit în Olimp. Bunicul lui matern, Panu Zidru, era armatol din Vlaho-Livadi, împreună cu fiul lui, Fotu. După moartea lor, ginerele a preluat comanda cetei de haiduci.

...

Bazar de Cotroceni 2020

Prima jumătate a anului a fost ruptă dintr-un scenariu distopic. Erai aproape sigur că exiști doar tu, nu maivăzusei exteriorul casei sau al blocului decât în amintiri și scurte sesiuni de cumpărături (necesare și pline de anxietăți). Până și Celălalt era o amintire, o imagine pe Zoom, o postare pe Facebook – era și nu era.

Odată cu ridicarea restricțiilor, au început mai timid și evenimentele. Cartierul Cotroceni, intitulat pe fugă „acasă” în ultimii zece ani, are o comunitate pe care am cunoscut-o în urmă cu 5 ani la unul dintre evenimentele lor. De atunci mă las anual încântată de activitățile Asociației Incotroceni, ...

Sirma Voivoda

Cineva din Macedonia de Nord mi-a spus că ei au avut mai multe fete haiduci, rămase în cronici sau balade, și vreo două mușeati capidani, frumoase căpitane, prima fiind Sirma Voivoda. La sârbi, bulgari și macedoneni, voivoda înseamnă și căpitan de haiduci, pe lângă alte feluri de șefi.

Sirma Strezova Krsteva s-a născut în 1776, în satul Tresonce din Debar, fiică unică a unei familii de aromâni. Sirma înseamnă mătase. Tatăl ei, Petre Vrleski, era pictor autodidact și zidar, care învățase limbile tuturor popoarelor vecine, pe unde lucrase. Mama ei, Anka, țesea și broda. Tatăl fiind plecat cu munca, fata crescuse în poveștile haiducești ale bunicului și își ...

Scrisori din Costa Rica

Nu, nu e ceea ce ați putea crede. Și nici măcar nu știu dacă protagonista lor era blondă. Cele mai vechi dintre scrisori împlinesc anul acesta fix 100 de ani, o vârstă care cochetează deja cu veșnicia. Și toate au fost scrise într-o mănăstire, cu o caligrafie egală, disciplinată, de o mână al cărei chip n-am reușit să îl regăsesc. Cred că de aceea m-am și hotărât să scriu despre ea, ca un fel de pariu că o amintire fără chip poate totuși să supraviețuiască uitării.

Cele mai multe dintre detaliile personale care au transformat-o pe fiica ortodoxă a unei vechi familii de boieri vâlceni într-o ferventă călugăriță catolică, membră a congregației Notre-Dame de Sion, vor rămâne și ele, probabil, ...

Kapetanissa

Mulți căpitani de haiduci aromâni, numiți klefți în grecește, furi în armânește sau armatoli, adică purtători de arme, au rămas în legende pentru lupta împotriva stăpânirii turcești. Dar una singură a fost Porumbița Munților, unica femeie căpitan de haiduci, numită de ziarul francez "Le Papillon" o Jeanne D'Arc a secolului al XX-lea.

În anul 1860 se năștea în comuna Siatista, la 28 km. de Kozani, în Macedonia de Vest, într-o familie de aromâni cu stare, o fetiță, singura între frați. A primit numele de Peristera (Porumbița). A fost învățată să tragă cu pușca, deoarece de multe ori femeile trebuiau să-și apere avutul și copiii, în absența ...

Martha Bibescu și Marcel Proust

Când, în 1928, publica La bal cu Marcel Proust, Martha Bibescu era o scriitoare la apogeul notorietății literare. Viața și propriile alegeri din timpul războiului nu o scutiseră de atentate la imensul său orgoliu, dar lucrurile avuseseră timp să se repare. Saloanele pariziene îi erau din nou deschise, vedetele politice ale momentului erau fericite să fie așezate la masă alături de ea. Romanele ei (Isvor, Papagalul verde, Catherine-Paris ) erau nu doar apreciate, ci și citite - poate chiar mai citite decât scrierile lui Proust.

Secolul care a trecut între timp a decantat valoarea și a inversat proporțiile, ...

ISTORIA VIE A LITERATURII ROMÂNE

(Anii 90.Anii 2000: 1998-2005. Anii 2005-2007. Anul 2008-2009. Anii 2009-2011. Anul decăderii - 2012. Prin cenușa imperiilor - 2013-2019.)

PS. Vă așteptăm cu amintiri, opinii, comentarii - să scriem împreună istoria literaturii postdecembriste.

NOUA LITERATURĂ

Andreea Berechet scrie ca și cum ar purta o cameră de filmat printr-o lume desprinsă dintr-un album cu fotografii de familie. Cuvintele zăbovesc asupra câte unui personaj sau a unui context și portretul sau scena capătă viață, devin episoade dintr-o poveste ce se ivește firesc sub privirile cititorului. Familiarizată cu munca de scenarist, Andreea construiește credibil dialogurile, selectează detaliile memorabile, țese punțile între secvențe, cu măiestria povestitorului care știe că toate elementele au importanța lor în tabloul final. O scriitură alertă, cu un foarte rafinat echilibru între modurile de expunere, definește stilul acestei autoare, care-și îndreaptă atenția mai ales asupra resorturilor psihologice ale istoriilor narate.

Cristina BOGDAN

Muzeul de la Piscu (ceramică), înființat de soții Adriana și Virgil Scripcariu

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Pandemicon. Povestiri pentru sfârșitul lumii (semnate de 14 scriitori).

Crime Scene Press, 2020

Recomandare OPTm

CĂRȚI NOI

Humanitas, 2021

Ed Etnologică, 2020

Humanitas, 2020

Ed. Igloomedia, 2017

VIAȚA ARTISTICĂ

Victor Gingiu, între două expoziții

LITERA , 2020

Revista Museikon, Nr 4/2020, Ed. MEGA

Semnează

LITERA, 2020​

Credem în imagine și de aceea nu ilustrăm textele de literatură, ci le personalizăm cu secvențe din viața scriitorului, cu poze de la lansări sau de la alte evenimente care făceau până nu demult parte din viața noastră normală. Creatorul de ficțiune este un om viu, mai important decât relația simbolică din mintea unui ilustrator.

Copyright © optmotive.ro