
Prima revistă de creație hibridă, înființată în 24 februarie 2020.
Editată de Asociația Creatorilor de Ficțiune

Mi-am luat două zile de vacanță și cum înainte de asta am trecut pe la LITERA să înregistrez un audiobook, după Ciudățenii amoroase, am dat de un roman pe a cărui copertă, pe lângă paharul de vin, fotografiat cu artă, se afla și-o bulină, pe care scria "Carte publicată în peste 25 de țări". Uimitor, nu? Mereu m-au lăsat lampă cărțile de succes, pe care le-am privit cu suspiciune, dar și cu invidie. Iar de data asta, pentru că tot îmi luasem vacanță, am citit acest roman, care și-a făcut loc în atât de multe limbi chiar pe bune. Este vorba despre romanul Portocala sângerie de Harriet Tyce , autoare despre care s-a spus că aduce un nou tip de thriller, axat pe subteranele înfricoșătoare ale vieții domestice.
Am citit-o cu plăcere reală, căci e o carte relaxantă și, deși scrisă impecabil, nu are pretenții de literaturitate, ca multe alte altele.
Tema principală e răzbunarea. Dar nu vorbim aici despre hamletianism, nici despre acțiunea clișeică, bazată pe confruntarea dintre un agresor și un hăituit. Personajul principal este o avocată, pe nume Alison Bailey. Aceasta încearcă să facă față solicitărilor sociale prin refulări tipice, de la sex la alcool sau la alte evadări din închisoarea casnică. La un moment dat se ocupă de un dosar, care o are în centru pe Madeleine, acuzată că și-a ucis soțul. Alison trebuie s-o apere, iar acțiunea aceasta o pune treptat nu doar în fața crizei personale, ci și în fața unor abisuri sociale.
Nu cu mult timp în urmă, Liviu G Stan îmi propunea să scoatem în colecția de proză contemporană (de la LITERA) un o carte de proză polițistă, semnată de mai mulți autori contemporani, iar Aldulescu l-a întrebat imediat: dar cine o scrie? Se îndoia categoric de capacitatea scriitorului român de-a face o poveste cu mister și crime. Și poate că avea dreptate. Nu e la îndemâna tuturor să scrie o astfel de proză, iar eu, citind romanul lui Harriet Tyce chiar pot să confirm: există o artă scriitoricească a romanului polițist, mai ales când are o latură psihologică și acțiune alertă, ca aici. Mulți dintre scriitorii clasici au încercat genul, pentru a-și ridica literatura prin câte o istorisire polițistă care dublează romanul-propriu-zis. Dar sunt puțin scriitori în stare să construiască o poveste de mistere, care să te țină în priză până la capăt.
Thriller tradițional, cu răsturnări de situație, Portocala sângerie este un roman psihologic, care abordează convingător problema violenței domestice și perversitatea sistemului familial. Suspansul este la cote înalte, iar finalul satisface toate gusturile.
Harriet Tyce - Portocala sângerie, LITERA, 2022
Doina Ruști este prozatoare "de primă mărime a literaturii de azi", după cum o numește Nicolae Breban , "de mare talent și intuiție", în opinia lui Norman Manea , distingându-se printr-un stil puternic și vibrant. Romanele și povestirile ei sunt premiate, traduse în mai multe limbi și studiate în școli. Opera sa se remarcă prin îmbinarea fantasticului și a realismului social dur, romanul său de referință fiind Fantoma din moară (2008), ficțiune puternică despre comunismul românesc, roman inclus în neogoticul postcomunist, atât în Enciclopedia lui J. A. Weinstock, de la Routledge, cât și în Studies in Gothic Fiction, Zittaw Press. Venind tematic în completare, Ferenike, romanul cel mai personal, este o ficțiune politică, autobiografică (Humanitas, 2025). La fel de apreciat și poate cel mai cunoscut roman al său este și Lizoanca la 11 ani )(2009), roman despre prostituția infantilă, ca stil, comparat de critica occidentală cu Ciuma* lui Camus (Il Libero), cuprins în multe programe europene (între care la Școala Doctorală a Universității Barcelona). De largă popularitate se bucură trilogia fanariotă, compusă din romanele Manuscrisul fanariot, Mâța Vinerii (The Book of Perilous Dishes*) și Homeric, romane care explorează imaginarul balcanic, într-o formulă originală, fabulatorie și de actualizare a istoriei. Mircea Muthu i-a dedicat un capitol în cartea sa, Balcanismul literar românesc. Mai multe aici