Revistă print și online

Când proza își găsește o nouă formă

De ceva timp mă tot gândesc să scriu articolul ăsta, iar azi am decis s-o fac. Și am ales varianta scrisă, pentru că în jurul revistei Ficțiunea și al Asociației Creatorilor de Ficțiune s-au alăturat o mulțime de oameni faini, cititori pasionați și oameni efervescenți cultural care sunt deschiși la metamorfoze. Iar ținând cont de ei și de pasiunea mea pentru proză și artele vizuale, anunț azi un proiect puțin diferit de ceea ce ați văzut până acum, un proiect în care m-am aruncat cu toate resursele pe care le dețin și care mi-aduce acea mulțumire interioară după care tânjeam de ceva vreme, o emoție pe care o primeam doar după ce finalizam un articol sau vreun roman. Și e fascinant să găsești noi și noi variante de exprimare, pentru că publicul este diferit și astăzi nevoile lui sunt împlinite în proporții variate.

Proiectul meu se numește Prizăm Proză și se dorește a fi – ce-mi mai place argumentul ăsta de lucrare academică:) – o încercare de a-i oferi prozei o nouă dimensiune, de a o scoate dintr-o zonă personală, cum ar fi spațiul în care fiecăruia îi place să lectureze, într-una socială, cu interacțiune multiplă, într-un timp scurt și cu raportare directă la un public reunit în aceeași sală, casă, grup etc. "legat" printr-o formă vizualo-auditivă.

Mai simplu, că simt că am luat-o pe cărările poliloghiei, propun un hibrid între proză, sunet și lumini, un performance ce se vrea a fi un răspuns deja celebrei forme de standup poetry sau actului artistic manifestat pe scena din zona poeziei. Prizăm Proză este un produs video destinat tuturor categoriilor sociale și conține lectura unui pasaj prozastic, urmat de exemplificare video și audio, un fel de exercițiu radiofonic cu cadre filmate. Pentru că, să nu uităm, formatul audiobook are ceva special, un taste new age tocmai datorită vocii care a imprimat lectura și care, păstrând proporțiile, se trage din mai vechile lecturi ale basmelor pe viniluri. Da, acele plăci pe care părinții ni le puneau la pickup. Și cred că acea stare, din acel timp, a rămas în noi sub forma unei dorințe care nu a mai fost îndeplinită.

Iar prozovideoul (termen inventat de mine) tocmai această nevoie vrea s-o împlinească, prin mijloace moderne de exprimare, cu acces cât mai larg, într-un timp cât mai scurt și de impact. Căci mare este grădina YouTubului și a platformelor de socializare, de ce să nu aducem noi și un produs cultural nou?

Zilele trecute căutam să găsesc niște variante de a prezenta proiectul unui public larg și printre multe răspunsuri constructivo-pertinente am primit și ideea de a le face mai dinamice, mai pentru tineri, mai așa, cam ca un story sau un video pe TikTok. Ideea nu mi s-a părut rea, doar că ea nu se potrivea cu fundamentul acestui proiect. Poate, cine știe, vor apărea și videoclipuri mai dinamice, (nu că acestea deja create nu sunt, dar să vedem), doar că mesajul și încărcătura unei proze nu pot fi livrate într-un video sub un minut, decât dacă bagi trăpăiala și pierzi fix din savoare și emoție.

Acestea fiind spuse, eu vă invit să accesați canalul de youtube: @PrizamProza, da, ăla unde apare un cap translucid pe un perete albastru (nu râdeți:)) și să-mi spuneți voi dacă această formă hibridă vă place. Dac-a reușit să v-aducă un plus, o idee, o senzație, ceva. De recomandat este să ascultați prozovideourile în căști, dar merge și fără, pe orice dispozitiv, că sunt înregistrate la calitate. Doar timp să aveți (câte 3 minute, nu e chiar așa mult) să le vizionați și vă aștept în comentarii, să dezbatem și să facem schimb de păreri.

Vă mulțumesc anticipat și vă invit să Prizăm niște Proză, c-așa ne place nouă! Nu uitați să vă abonați la canal, așa puteți susține gratuit acest demers și un Like și un Share contează enorm pentru ca materialele să ajungă la cât mai mulți oameni interesați.

Dorian DRON

Prozator, cu un master în creative writing la Litere, a publicat romanele Scara (AB4), 2018 și Amintirile unui spălător auto (2020). Este prezent în publicațiile literare și este autorul site-ului blogullor.ro