Revistă print și online

"Slava România" în regia picturală a Monicăi Turcu

BlackBOX Hala este cel mai nou spațiu expozițional din Galați. Dar și cel mai original, probabil. Compus din două spații industriale, BlackBOX Hala intenționează să găzduiască atât expoziții de artă vizuală, dar și lansări de carte sau spectacole de teatru. Totul într-o cheie estetică originală, inovatoare, îmbinând elemente experimentale, intermediale și interdisciplinare. Lansată cu ocazia Nopții Albe a Galeriilor de Artă 2024 prin proiectul "serenadă/ fericirea are picioarele tale", BlackBOX Hala a continuat cu o lansare de carte: Anca Șerban Gaiu & "toată lumea îl iubește pe chopin".

Pe 15 și 16 noiembrie, teatrul a prins viață în acest spațiu unic. Actrița Elena Emandi a oferit o interpretare emoționantă într-o monodramă ce dezvăluie povestea impresionantă a unei refugiate ucrainene ajunse în România. Spectacolul poartă amprenta unei viziuni regizorale și scenografice semnate de un artist vizual conceptualist, Monica Turcu, iar textul piesei, semnat de mine, a fost recunoscut la nivel național, fiind nominalizat la Concursul de Dramaturgie – Monodramă de la Bacău, ediția a XI-a, și câștigând locul al doilea la Concursul Internațional de Creație literară "Nicomah", ediția a VI-a. Nu aș vrea să vorbesc foarte mult despre text, fiind autorul lui. Aș spune doar ceva legat de titlu sau de anumite afirmații ale personajului de pe scenă. Pot suna strident sau chiar deranjant pentru anumite sensibilități legate de geopolitică. Dar dacă nici arta nu mai poate spune lucrurilor pe nume... Am urmărit să fiu în logica personajului, imersat în dilemele existențiale are unei femei tinere care a fugit din calea bombardamentelor din Kiev.

Voi vorbi mai mult despre regie, unde Monica Turcu, colega mea de proiect, a creat o veritabilă ars poetica. Regia și scenografia sunt caracterizate de o simplitate rafinată și un impact profund, fiind esențiale și atemporale. Scenografia spectacolului devine o veritabilă instalație de artă, iar proiecțiile pe pereții halei îmbogățesc, fără a diminua, valoarea intrinsecă a acesteia. Pe parcursul piesei, pe măsură ce o țară este distrusă de bombardamente, și instalația de artă este dezmembrată. Această paralelă vizuală capătă o greutate suplimentară prin replica din text: "Cea mai mare țară de pe glob vrea și mai mult pământ." Tocmai în jurul acestei idei a pământului Monica Turcu și-a construit scenografia – minimalistă, dar cu un efect hipnotic. Ideile din această regie, gravitând în jurul pământului ca simbol central, aduc în prim-plan scene fundamentale, esențiale pentru existența noastră umană. Totuși, nu voi dezvălui "cheile" de interpretare, lăsând publicului libertatea de a descoperi și de a savura această regie picturală, plină de sensibilitate, dar în același timp puternică și evocatoare.

Atmosfera spectacolului a fost captată cu o finețe deosebită în fotografiile realizate de Simona Andrei, care au reușit să adauge o dimensiune artistică suplimentară experienței generale. Deși a citit textul cu atenție, Simona a evitat să reproducă fidel scenele sau să ilustreze direct fragmente din poveste. În schimb, fotografiile ei creează un nou plan de interpretare, unul care se află în dialog subtil cu viziunea regizorală și cu forța literară a textului. Este ca și cum spectacolul "Slava România" este privit prin mai multe prisme, fiecare dintre ele oferind o perspectivă distinctă: una ce aparține fotografiei de artă, cealaltă regiei și scenografiei, iar alta textului dramatic. Fotografiile nu doar completează experiența, ci îmbogățesc spectacolul cu un strat suplimentar de simbolism și emoție. Ele invită publicul să exploreze universul piesei printr-o lentilă artistică nouă, amplificând puterea vizuală și conceptuală a poveștii. Prin această abordare, Simona Andrei nu doar documentează spectacolul, ci îi oferă o interpretare proprie, transformându-l într-o experiență artistică multiplă, care rămâne vie și dincolo de scena de teatru.

Elena Emandi, tânăra actriță din Galați, se remarcă deja ca o stea în plină ascensiune în lumea teatrului local, iar talentul său promite să depășească granițele orașului. Este clar că numele său va fi auzit și apreciat în alte colțuri ale țării, iar spectacolul "Slava România" poate reprezenta un moment de referință în cariera ei. Rolul pe care îl interpretează este de o dificultate rar întâlnită: singură pe scenă, ea trebuie să dea viață unei povești sfâșietoare, alcătuite din peste cinci mii de cuvinte. Este povestea unei vieți marcate de suferințele și pierderile provocate de războiul din țara vecină, o dramă care răsună profund în contextul actual. Un astfel de rol necesită o maturitate artistică și o forță interioară considerabile, iar Elena Emandi reușește să facă față cu brio acestei provocări. Interpretarea sa nu doar că impresionează, dar are potențialul de a deveni o adevărată carte de vizită pentru viitoarele sale proiecte. Fiecare detaliu al spectacolului a fost lucrat cu minuțiozitate, iar rezultatele sunt pe măsura efortului depus: emoția transmisă este autentică, iar publicul reacționează cu entuziasm, răsplătind-o cu aplauze prelungite și chemări repetate la scenă. În interpretarea Elenei, forța personajului nu este diminuată de fragilitatea fizică aparentă a actriței; dimpotrivă, această combinație creează un contrast profund emoționant. Această dualitate – fragilitatea fizică și puterea interioară – reflectă perfect vitalitatea și reziliența personajului, scoțând în evidență esența umană a poveștii. Elena Emandi demonstrează, prin acest rol mare și complex, că are toate calitățile pentru a deveni una dintre vocile importante ale teatrului gălățean.

Monica, Simona, eu – suntem cu toții colegi la Asociația Creatorilor de Ficțiune, filiala Galați. Venim cu experiențe culturale diferite, dar ne unește căutarea estetică, mai ales în zona artei hibride, a întrepătrunderii dintre ramurile clasice ale artei. Regia, artele vizuale, fotografia și literatura, iată, toate au concurat pentru ca spectacolul "Slava România" să ajungă în fața publicului gălățean. Mai mult, subliniem și faptul că este un proiect 100% privat, fără nicio finanțare publică, bazat pe un parteneriat cu o fabrică de prestigiu din oraș, Prutul SA.

 

Andrei VELEA

Scriitor gălățean (născut pe 3 februarie 1980), Andrei Velea scrie proză, poezie, eseu jurnalistic, fiind autorul mai multor cărți, între care "Gimnastul fără plămâni" (2010), "Hotel în Atlantida" (2011), "Lumea e o pisică jigărită" (2012), "Orgoliul" (2013), "Plaja de la Vadu" (2013), "Benzinăria whiskey" (2017) "#Agora" (2018), "Omul vag". Cel mai recent volum al său este "a.normal"(2022), un roman foarte bine primit de public. Implicat în promovarea culturală și în diverse acțiuni sociale, Andrei Velea face parte din diverse grupuri, fiind membru al Uniunii Scriitorilor din România și președintele filialei Galați a Asociației Creatorilor de Ficțiune, a înființat PACT, alături de alți intelectuali gălățeni.