oameni așa cum nu i-am mai văzut

Paula Haneș, studentă în anul II, la Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, a scris prima poezie la 17 ani. Recent a obținut premiul I, la Concursul Național de Poezie „Traian Demetrescu” (TRADEM).

ghosts

mă uit la un videoclip vechi
cu oameni fericiți care-acum nu mai există
ei credeau c-o să devină pământ –
au devenit pixeli

pe fața unora pun pauză și dau rewind
dar nu-i ca și cum i-aș aduce lângă mine
că-i ca și cum le-aș adânci lipsa
zâmbeau ciocneau dansau
de parcă-n noaptea aia ar fi prins
legat și închis moartea în subsol
intenționat
ca să le poată auzi pașii lor veseli de deasupra

în nuanțe șterse și sacadări –
multe sacadări
pe o casetă erodată de praf –
mult praf
oameni așa cum nu i-am mai văzut
zâmbeau ciocneau dansau
de parc-ar fi știut dinainte că
toată culoarea ștearsă a casetelor
se va împregna-n ei cu timpul
că-ntro-o zi
tinerețea lor va fi găsită
și-o să primească play
și-o să zâmbească o să danseze o să ciocnească
după atâta timp
din nou

*râd ca el & iubesc ca ea *

tatei i-au plăcut atât de mult picioarele mamei
că și-a dorit ca eu să le am la fel
totuși ceva îl deranja la ele
pentru că acum am picioarele lu’ mama
da’ merg ca tata
mamei i-au plăcut atât de mult ochii tatei
că și-a dorit ca eu să îi am ca ai lui
și totuși ceva o deranja la ei
pentru că acum am ochii lu’ tata
da’ nu-i place când văd lucrurile exact ca el
și-ar fi dorit mama să râd ca tata
tata și-ar fi dorit să râd ca oricine numai ca el nu
și-așa plâng mult ca mama și râd numai de față cu alții
ca tata
când eram mică zicea mama că trebuie să am vocea lu’ tata
el n-a zis nimic
știa că o să am vocea lui da’ atunci când urlu
am crescut și-a zis tata că trebuie să iubesc mult
ca mama
ea n-a zis nimic
știe mama cât doare când iubești și ierți fără limite
dacă mă uit atent la mine
am rămas cu ce n-a înțeles mama la tata și tata n-a înțeles la mama
câteodată sunt copilul ei
altădată sunt copilul lui
râd ca el & iubesc ca ea

*în parc *

cea mai mare tristețe vine din dezamăgirea provocată de bunicul
vrea să plece mult prea repede acasă pentru știrile de la ora 19:00
singura rană e cea din genunchi sau cot
după o căzătură care te lasă cu o cicatrice și face din părintele tău un erou
refuzul peste care trebuie să treci e-al porumbelului mereu pe fază
sau al copilului singur la părinți care nu-și împarte mingea cu tine
bine că aici se uită repede; se găsește întotdeauna un câine fericit
vine
te miroase
și se așază la picioarele tale ca un drumeț obosit în jurul focului
în afara parcului toate acestea nu mai există; în afara lui dai de cicatrici mai adânci
dintr-o lume constant rănită în care nimic nu-i mai face pe părinți eroi
de asta se strâng noaptea în parc învinșii și-adorm pe băncile lui
noaptea
cea mai mare rană din parc e singurătatea

Paula Haneș

Credem în imagine și de aceea nu ilustrăm textele de literatură, ci le personalizăm cu secvențe din viața scriitorului, cu poze de la lansări sau de la alte evenimente care făceau până nu demult parte din viața noastră normală. Creatorul de ficțiune este un om viu, mai important decât relația simbolică din mintea unui ilustrator.

NOUA LITERATURĂ

Cu o scriitură matură, observațională și epurată de artificii, Emilia TOMA a ales registrul confesiunii clasice și un narator masculin. Începutul romanului Terapie pentru o cauză pierdută promite o biografie complicată și o poveste păstrată multă vreme.

Doina RUȘTI

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Oamenii Epocii Fanariote. Chipuri din bisericile Țării Românești și Moldovei de Tudor Dinu.

Humanitas, 2018

Carte recomandată de Cristina BOGDAN

Biblioteca de Proză Contemporană. LITERA

CĂRȚI

ART, 2020

Litera Mov, Cultura în direct: Doina Ruști & Cristina Bogdan

Litera, 2020

Editura Muzeul Literaturii Române, 2020

Polirom, 2020

Crime Scene Press, 2020

Litera, 2020

În nr.-ul acesta semnează

ȘCOLI

BookLand renovează școli din mediul rural

Bani negri (pentru zile albe). Un serial HBO, semnat de Daniel Sandu.

În fiecare an apar șapte mii de filme în lume, dar cel pe care îl faci tu trebuie să aibă ceva inedit. (Daniel Sandu)

Ioan CRISTESCU, despre Alice Voinescu, la Cultura in direct, MNLR

Anul BEETHOVEN

Copyright © optmotive.ro