Intelectualii și toleranța

Cătălin GHIȚĂ - Idei. Echivocul nodului gordian - nr. 40 / 23 noiemb., 2020

În acea caustică parabolă a lumii moderne care este romanul Gog, Papini descrie fantezia bolnavă a unui sibarit: o colecție de uriași. Indivizi care depășesc cu mult înălțimea de doi metri sunt strânși laolaltă, într-un insolit sat al giganților, și puși să-și petreacă tot timpul unul în tovărășia celuilalt, cu precizarea, deloc neglijabilă, că respectivii rezidenți primesc un stipendiu generos. Rezultatul? După doar câteva săptămâni, uriașii încep să se deteste: dacă, în lumea obișnuită, ei ar fi fost constant admirați pentru calitățile fizice cu totul ieșite din comun, în acel spațiu izolat, excepționalitatea lor, juxtapusă unei excepționalități concurențiale permanente, se aplatizează. Toate elementele care-l evidențiază pe un om își pierd relevanța dacă devin serializate.

Mutatis mutandis, astfel stau lucrurile și cu mediul de elită al societății moderne, care este spațiul universitar. El constituie (sau ar trebui să constituie, iar dacă aceasta nu se întâmplă întotdeauna este un semn al scăderii standardelor de performanță) apex-ul dezvoltării intelectuale, barometrul în funcție de care se poate verifica starea de educație a unei comunități la un moment dat. Prețuiți și, uneori, chiar invidiați de persoanele obișnuite pentru excelența în cercetare, universitarii se detestă adesea reciproc pentru aceleași motive pentru care giganții lui Papini ajung să nu se mai suporte: puși laolaltă, caracteristicile care le marchează excepționalitatea (faptul că au fost șefi de promoție, că au beneficiat de burse în țară și în străinătate, că posedă doctorate strălucite și că au scris cărți premiate) se anulează prin juxtapunere. Altfel spus, universitarul descoperă repede că aura care-l încununa precum nimbul sacral din picturile religioase medievale în ochii familiei și ai prietenilor dispare ca prin minune în spațiul academic profund concurențial. De aici, deziluziile, invidiile amare, resentimentele.

Un distins coleg din țară cu care am discutat în detaliu tarele morale ale unui alt coleg s-a arătat surprins de faptul că mă dovedeam capabil să separ persoana socială de persoana intelectuală. Cu alte cuvinte, trezeam mirare doar pentru că, exprimându-mi rezerve față de năravurile etice ale respectivului universitar, îi subliniam cu tărie calitățile cărturărești. Și aici ating, oblic și en passant, al doilea termen din titlul acestui editorial: necesitatea toleranței. Ca intelectuali, nu suntem și nu vom fi niciodată de acord cu pozițiile teoretice ale confraților: le vom găsi insuficient argumentate sau de-a dreptul falacioase, fiindcă astfel ne dictează comoditatea stimei de sine sau narcoza emanată permanent de propriile idei in statu nascendi. Dar ar trebui să avem, chiar și în aceste condiții sau mai ales atunci, capacitatea de a acomoda diferența de opinie și de a le respecta integritatea argumentației. Indiferent de criteriile pe care le punem în joc, suntem datori să ne îngăduim unul pe celălalt, cum spune o vorbă înțeleaptă.

Cătălin GHIȚĂ

Prof. univ. dr. hab. la Facultatea de Litere a Universității din Craiova, coordonator de doctorate, membru al BARS (British Association for Romantic Studies), Cătălin a publicat și editat peste 20 de volume, apărute în țară și în străinătate. Membru PEN, USR.

Credem în imagine și de aceea nu ilustrăm textele de literatură, ci le personalizăm cu secvențe din viața scriitorului, cu poze de la lansări sau de la alte evenimente care făceau până nu demult parte din viața noastră normală. Creatorul de ficțiune este un om viu, mai important decât relația simbolică din mintea unui ilustrator.

NOUA LITERATURĂ

Cu o scriitură matură, observațională și epurată de artificii, Emilia TOMA a ales registrul confesiunii clasice și un narator masculin. Începutul romanului Terapie pentru o cauză pierdută promite o biografie complicată și o poveste păstrată multă vreme.

Doina RUȘTI

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Oamenii Epocii Fanariote. Chipuri din bisericile Țării Românești și Moldovei de Tudor Dinu.

Humanitas, 2018

Carte recomandată de Cristina BOGDAN

Biblioteca de Proză Contemporană. LITERA

CĂRȚI

ART, 2020

Litera Mov, Cultura în direct: Doina Ruști & Cristina Bogdan

Litera, 2020

Editura Muzeul Literaturii Române, 2020

Polirom, 2020

Crime Scene Press, 2020

Litera, 2020

În nr.-ul acesta semnează

ȘCOLI

BookLand renovează școli din mediul rural

Bani negri (pentru zile albe). Un serial HBO, semnat de Daniel Sandu.

În fiecare an apar șapte mii de filme în lume, dar cel pe care îl faci tu trebuie să aibă ceva inedit. (Daniel Sandu)

Ioan CRISTESCU, despre Alice Voinescu, la Cultura in direct, MNLR

Anul BEETHOVEN

Copyright © optmotive.ro