Revistă print și online
sărut mormântul bunicii
îi simt mirosul prin el
îi vorbesc despre ziua în care a murit
știu că mă aude
știu că mă simte
eram în autobuz
inima mi-a început să bată
sună telefonul
aud vocea mamei
plângea în hohote
,,gata i s-a oprit inima’’
când mi se face dor
beau șampanie
cu dopul de la Coca-Cola
să nu beau prea mult
să nu mă înec
precum s-a înecat unul din disperare
când mi se face dor
deschid Facebook-ul meu
să admir like-urile
de la o postare veche.
ulița bunicii era plină de copii
casa ei era îmbrăcată în galben
alături erau zece stupi cu albine
odată una a vrut să mă sărute
mi-a lăsat o urmă zdravănă pe gât
mai departe ,,stă’’ doamna Vale
ne scăldam în ea
în fiecare zi după ora trei
mai în jos se bălăceau gâștele
mai târziu jucam fotbal
bunica juca cu noi
pe post de portar
ne înecam în râs
am plâns mult când a plecat
(uneori) mă întreb dacă acolo se joacă fotbal
Îngeri contra sfinți
Dumnezeu este arbitru
doi serafimi sunt portari
bunica privește meciul
și mănâncă popcorn.
Răzvan FUGACIU