Revistă print și online
Pun pariu că nu ai câștigat niciodată, indiferent despre ce e vorba. Pun pariu că nu ai pariat și că nu ai riscat nimic. Spune-mi cât de mult sens are să mergi la sigur și să ai o plasă de siguranță în spate. Știu că nu ești funambul.
Spune-mi ce crezi despre superstiții și că nu ai niciuna. Eu o să știu că nu ai jucat niciodată și că înțelegi puține. Pun pariu că tu nu vezi tipare acolo unde nu sunt. După zece rotiri și zece pierderi la rând, Universul se mișcă o idee mai încet. Dacă mouse-ul era mai drept sau apăsai puțin mai tare, nu mult, doar puțin, atunci ai fi câștigat. Spune-mi că-i noroc când într-un joc de cinzeci-cinzeci o nimerești. Ce prostie. Nu, e știință pornită din burtă, când intestinele ți-au spus tot ce trebuia să știi. E cinzeci-cinzeci doar când pierzi.
Pun pariu că viața ta e împărțită în ore, zile, luni, zile de naștere, sărbători, concedii și somn. A mea e împărțită în intervale de o secundă și jumătate, timpul necesar celor cinci coloane și cinci role să se aștearnă în ordinea corectă, ordinea în care leul meu devine ori cinci ori o mie. De cele mai multe ori, leul meu dispare, dar spune-mi de ce crezi că este o secundă și jumătate și nu mai mult sau mai puțin? Pun pariu că nu știi, dar o să-ți spun eu. Atât îi ia creierului să moară. De acolo trăiești doar cu substanțe chimice, care te fac să apeși o dată și apoi iar și iar și iar și iar și iar și iar și iar și iar și apoi mai apeși odată. O secundă jumătate de suspans, tensiune și chin în care îți aștepți răsplata. Dacă joci suficient de mult, nici nu o mai aștepți, apeși doar să primești amărâta aia de substanță.
Pun pariu că știi teorema lui Pitagora, dar mai pun pariu și că dacă o să te joci cinci ore cu mine, nu o să mai știi nici măcar cum te cheamă. Cinci ore perfect împărțite în intervale egale de promisiuni de îmbogățire, cinci ore de dezamăgiri și în care ai uitat de tine. Spune-mi dacă îți amintești ce spunea Spinoza când nu ai mai primit dopamină și când ridici capul din monitor totul este gri, atât de gri. Pun pariu că o să îți vină greu să rezolvi o ecuație în momentele alea și nici măcar nu aveai idee cât de ușor poți să uiți cât face unu plus unu.
Spune-mi că e o prostie că pierd bani așa, că logic ar fi să investesc sau să-mi cumpăr lucruri. Așa îi miros pe oamenii care nu au jucat niciodată, judecă totul în argumente valide și invalid e doar jucătorul. Pun pariu că nu o să înțelegi când o să-ți spun că mi se pare scumpă o pereche de adidași care costă jumătate din ce am pierdut aseară.
Mai spune-mi că nu învăț nimic din toată treaba asta și o să te întreb dacă trăiești să înveți. Ce-am învățat azi la job când șeful a spus o prostie? Cum putem să măsurăm treaba asta? Cum te-ai simțit? Dacă-mi dai un video de pe YouTube de la vreun Ted o să vomit pe tine și asta ți-o promit. Pun pariu că nu înțelegi de ce pozitivitatea este așa de falsă și probabil nici nu te-ai întrebat vreodată.
Aud cum oamenii îmi spun de cutare trupă și cutare artist că au revoluționat muzica, sună așa bine, versurile sunt nimerite, au câștigat al zecelea disc de platină și nu o să-l atârne nicăieri pentru că sunt antisistem. Atunci știu că nu l-au auzit niciodată pe Vivaldi în timp ce câștigau de o sută de ori miza. Sau crescendourile lui Einaudi când aștepți al treilea scatter. Crezi că oda bucuriei mai trezește ceva în tine când pierzi? Mai gândește-te o dată.
Pun pariu că sunt un actor strălucit, mai bun decât Tom Hanks în cel mai bun moment al său. Nu mă crezi? Întreab-o pe nevastă-mea când mă întreabă ce s-a întâmplat cu salariul trecut. Crezi că nu m-a crezut când i-am spus că a fost nevoie de el să plătim ratele la bancă? O să vadă abia peste două luni că ratele nu au mai fost plătite de luna trecută, dar până atunci mai sunt două salarii, două șanse să-mi schimb norocul. Crezi că a făcut-o pentru că mă iubește? Ce glumă, mă urăște de moarte, dar joc bine. Spune-mi dacă tu ai fi divorțat de mine, dar pun pariu că nici tu nu ai fi făcut-o.
Zi-mi că le-am dat de bunăvoie și dă-mi voie să te contrazic. Trebuia să încerc să recuperez. Viața e a celor care încearcă, nu a celor care se resemnează. Că nu mi-a ieșit? Asta e altceva. Pun pariu că nici ție nu-ți ies toate din prima.
Vreau să-mi ții o lecție despre valori și familie și nu știu ce mai are importanță pentru tine. Spune-mi că trebuie să joc viața într-un mod corect, fără scurtături și cât mai onest. Pun pariu că nu tu ai urlat la un ecran să-ți dea înapoi tot ce ți-a fost luat. Nu cred că ai pus vreodată în balanță cine ar pierde mai mult dacă te-ai sinucide. Familia sau cazinoul? Pun pariu că nu știai de matematica asta.
Pun pariu că dacă mergi pe stradă o să observi cele cinci case de pariuri și că o să ignori cele zece farmacii. Sau dacă nu o faci, înseamnă că ai nevoie de ele și atunci îmi pare rău de tine. Mai mult decât îți pare ție de mine. Ai avut vreodată curiozitatea să intri în vreo casă de pariuri? Să iei un creion și să pui un pariu, să-ți încerci norocul la loto și apoi să pleci cu creion cu tot? În felul ăsta ți-ai recuperat investiția și poți să te apuci de desenat. Te pricepeai când erai copil, dar nimeni nu te-a încurajat. Dacă ai fi fost atent, în casa aia de pariuri erau mulți oameni neîncurajați.
Mai spune-mi te rog ce cadou i-ai luat fetiței tale de Crăciun. O casă de păpuși, poate o mașină? S-a bucurat sau a plâns că nu era un iPhone? Pun pariu că n-ai avea puterea să o privești în ochi și să-i spui că Moșul nu vine anul ăsta, dar că o să se revanșeze. Să nu uiți să-i spui să-i mintă pe ceilalți copii în legătură cu ce-a primit. Poate să fie și un ponei, dar că nu are loc în apartamentul cu două camere și că trebuie să aștepte puțin până poate să-l întâlnească. Nu mult, doar până când câștigi un 10000x. Atunci toate or să se rezolve. Ca de la sine or să se rezolve.
Spune-mi că te joci și o să te întreb ce. Dacă-mi spui că loto, o să-ți spun că ești un visător. Blackjack? Te crezi mai deștept decât ești. Poker? Ai tu răbdare să joci câteva ore în tensiune? Ruletă? Recordul pentru o culoare este de 432 de ori consecutiv. Roșu, dacă te interesează. Păcănele? Nu mai ai nicio șansă. Pariuri sportive. Ai trăit sub o piatră și nu ai văzut scandalurile de corupție? Barbut? Ești prea borfaș. Table? Ai grijă că zarurile nu sunt cel mai bun prieten al tău. Curse de cai? Nu ești Bukowski, calmează-te. De câini? Ce glumă. Ce alte jocuri ar mai fi? Mahjong? Cultura greșită probabil, dar și mai probabil este că sunt încă pe atâtea jocuri pe care nu le știm și poate ar trebui să ne interesăm.
Sunt unii cărora le place să piardă în cazinouri. Spune-mi dacă poți să înțelegi cât de liniștitor poate să fie când încă o persoană e de acord cu tine când spui că toți sunt niște hoți. E mai răcoritor decât o băutură rece. Să începi să te plângi și să fie oameni în jur care te înțeleg perfect, până la ultima inflexiune din vocea ta. Parcă ai mai pierde ceva în momentele alea, doar să te apropii mai tare de ei.
Hai să-ți spun și eu ceva. Tăria de caracter este atunci când te retragi la o sută șaptezeci și trei de lei. Nu joci să încerci să atingi două sute, nici nu îți spui că mai poți să pierzi până la o sută cinzeci și apoi te retragi. Nu o să te retragi. Ia sfatul ăsta pe gratis.
Pun pariu că nu ai încercat la fel de multe jocuri ca mine și că nu prea înțelegi că nu e nimic personal. Pur și simplu au aflat cum funcționează un om. Fiecare culoare, fiecare sunet și fiecare rotire are un scop precis. Atunci realizezi că ești doar încă unul care îngroașă statistica și că nu ai nimic special. E ok. Multă lume nu are.
Pun pariu că lumea nu te crede cum mă crede pe mine. Pun pariu că tu nu minți crezând fiecare cuvânt și fiecare jurământ pe care-l faci fiecărei persoane în parte. Lasă-mă să-ți spun că toți mă cred când le spun că mă las. Cu privirea în jos, căință și durere în glas le spun. Și ei cred, și eu cred și sunt fericit. Am făcut pasul ăsta, am devenit un om mai bun, viața mea o să ia o întorsătură bună. O să-mi permit lucruri, familia mea nu va mai duce lipsă de nimic. Și toate astea pentru că eu cred. La fel cred că o să recuperez tot ce-am pierdut și că o să câștig puțin în plus. Doar puțin, altfel nu ar avea sens să joc.
Mai pun un ultim pariu și vreau să-mi spui dacă am câștigat. Pun pariu că Dumnezeu te iubește mai mult decât pe mine și că viața ta nu a fost amenințată de cămătari sau bănci. Pun pariu că noaptea pui capul pe pernă și adormi liniștit sau poate te gândești cu ce plătești facturile. Pun pariu că nu te urăști la fel de mult cât mă urăsc eu și că nu te-ai spălat niciodată pe dinți fără să te uiți în oglindă. Nu ai urlat, plâns, strigat și jelit în tine mai mult decât am făcut-o eu. Hai, acum spune-mi dacă câștig sau nu.
Ionuț Alexandru