În perioada 22-25 noiembrie s-au desfășurat o serie de evenimente marca revista Ficțiunea. De la discuțiile discrete de la Librăria Academiei (strada Academiei) și până la conversațiile memorabile, la scenă deschisă, din Diverta Lipscani, s-a remarcat un amplu schimb de experiențe culturale, literare și sociale. Opinii din Australia (Luke Carman), povești de viață cutremătoare din China (Marius Balo și Peter Humphrey), texte din Anglia și nenumărate motive pentru a conversa despre proză și despre poezie (dialogurile lui Florin Spătaru cu Cătălina Steriu și Ioana Iuna Șerban), despre jurnalism și despre teatru (Petre Nechita și Adriana Irimescu), despre realitate și despre ficțiune (Damian Anfile și Doina Ruști).

Sigur, nu au putut să lipsească lecturile: Liviu G. Stan ne-a dezvăluit surpriza – a citit din noul roman, Roxana Ruscior ne-a amintit de Diavoul din Freisetzburg, Mihai Bălăceanu ne-a spus povestea prozo-poemului proaspăt scris, iar Marius Balo a citit în avanpremieră din romanul autobiografic, Păturica roz. Totodată, am avut plăcerea de a discuta deschis cu Cristi Nedelcu despre Semiotica bancului, cu Ligia Pârvulescu despre Femei, bărbați și faptele lor, și, desigur, cu scriitoarea Doina Ruști, când am (și) descoperit câte cămăși în carouri are.

Ceea ce m-a impresionat în mod special a fost naturalețea cu care tinerii cititori i-au luat la întrebări pe scriitori. Curiozitatea de a afla cât mai multe despre autori și despre textele lor a fost molipsitoare. S-a observat, deci, nevoia de comunicare, de acea interacțiune intimă, dar productivă. Sub bagheta magică a ficțiunii, relațiile interumane au prosperat, oferind încredere că oamenii integri, deschiși spre alteritate, spre diversitate și spre cultura & literatura autentice, au de câștigat mereu. Dacă acestea pot fi efectele imediate ale procesului interacțional, cauza principală trebuie căutată – negreșit – în magia întâlnirilor față în față. Aici, umanitatea funcționează la cel mai ridicat nivel de exprimare și de manifestare. Fără dialogurile directe, față în față, simțind vibrația cuvintelor, tonul natural, emoția ideilor, ce ar mai fi viața și cum ar arăta ficțiunea?

Tocmai acestea sunt avantajele unor astfel de întâlniri, în astfel de spații și în astfel de momente – discuțiile vii și antrenante, schimburile de experiențe culturale și literare –, care sparg orice bariere (auto)impuse...