LUKOIL

Când vine Paștele și cerul devine mai blând

și toți sunt mai intenși, și spun vorbe ca Paște, Înviere

atunci morții încep să se răsucească în pământ

și-și fac loc cu coatele în noroiul rece.

Am fost nevoit să-mi îngrop prieteni

știu cum e să-ți îngropi prietenii în noroi

cum își îngroapă un câine osul

și să aștepți până când cerul

devine mai blînd.

Pentru unele grupuri sociale

astfel de ritualuri sunt foarte importante

mă refer, în primul rând, la afaceriștii mijlocii.

Cine n-a văzut

tristețea ce-i apucă pe reprezentanții

regionali ai companiilor de gaz rusești

când intră pe câmpul nesfârșit

al unui cimitir, să-și îngroape

încă un frate împușcat în plămâni

cine n-a auzit inimile lor ca niște tobe

când stau lângă sicriu

și-și șterg lacrimile înțepătoare și nasurile mucioase

de mânecile costumelor dolce & gabbana
sorbind hennesey

din pahare de plastic.

“Deci, Kolea, închinăm pentru tine și viața de apoi.

În marele offshore business

ne scufundăm în bălțile reci ale uitării

ca gâștele sălbatice toamna, cu gloanțe în ficați.

“Deci," se întreabă, “când îl trimitem

pe fratele nostru pe drumul lung

spre Valhalla strălucitoare a Lukoil

cine o să-l însoțească

prin cavernele-ntunecate ale purgatoriului?"

“Curve," își răspund, “curve
îi trebuie,
curve bune
scumpe, fără vicii,
să-l încălzească iarna
să-i răcorească sângele primăvara

la stânga o blondă platinată

la dreapta o blondă platinată

și nici n-o să simtă că-i mort.

Ah, moartea e teritoriul unde

creditul nostru nu bate.

Moartea e teritoriul petrolului

și-o să-i ardă păcatele.

O să-i punem armele la picioare, și aur

și blănuri și piper fin măcinat.

În mâna stângă o să-i punem ultimul său nokia

și în dreapta o indulgență de la Ierusalim.

Dar principalul sînt curvele

două curve, principalul sunt două curve platinate.
“Da, asta mai întâi" sînt de acord toți.
“Mai întâi curvele", spun toți.
“Mai întâi și mai întâi," zice și Kolea din sicriu.

Toți suntem sentimentali de Paște.
Așteptăm ca morții să se ridice

și să vină la noi din mormânt.

Devii mai interesat de moarte

când îți îngropi prieteni.

În a treia zi, cînd ei păzesc ușile morgii

în dimineața celei de-a treia zi

el cucerește moartea prin moarte, până la urmă, și iese

din crematoriu și vede

că au adormit toți, obosiți

după trei zile de băut,

adormiți în iarbă

în costumele lor dolce & gabbana

stropite de vomă.

Apoi încet

ca și cum n-ar vrea să-i trezească

ia de la unul dintre ei

un încărcător de nokia

și se întoarce

în iad

la blondele lui.

(trad. Dan Sociu)

Serghei JADAN (n 1974) - poet ucrainean, considerat unul dintre cei mai importanți poeți ai generației 90, din Ucraina, este autorul volumelor de versuri: "Degeneratul roz" (1993), NEP" (Noua Economie Politică, 1994), "Culegere de citate" (1995), "Generalul Iuda", "Pepsi" (1998) "Balade despre război și reconstrucție", "Două orașe", precum și al romanului "Depeche Mode" (2004).

.