Despre studiu

Fie că lucrează în învățământul preuniversitar, fie că activează în cel superior, toți profesorii au constatat, în special după anul 2000, o scădere drastică a standardelor de performanță. Generațiile actuale, auzim constant, profită de masificarea educației, pentru a obține diplome și calificări calpe, inutile, care nu reflectă decât în mică măsură cunoștințe și abilități pe care antecesorii lor le aveau lejer.

Cum s-a ajuns aici? Înainte de a arăta cu degetul asupra unor cauze perfect legitime (prăbușirea culturii clasice, inflația de note, pierderea motivației reale), permiteți-mi să atrag atenția doar asupra elefantului din cameră: emergența societății de consum, care ascunde, în chiar genotipul ei constituent, germenii comodității și ai respingerii efortului intelectual. Altfel spus, dacă un profesor încetează să mai ceară mult de la un elev sau student, se va trezi confruntat cu un vid intelectual rapid adoptat de psihicul celui confruntat cu soluția comodă a indisciplinei intelectuale.

Ca să nu credeți că vorbesc în chip gratuit, dați-mi voie să vă detaliez aici programul unui elev de la Schulpforta, școala de elită ale cărei cursuri au fost absolvite de Fichte, Klopstock sau Nietzsche. (Curioșii pot găsi detalii suplimentare în recenta biografie a lui Nietzsche, redactată de Sue Prideaux.) Trezirea avea loc la ora 4, iar, după toaleta matinală, urma micul dejun la 5.25 (lapte cald și chifle proaspete). Lecții erau programate de la 6 la 7, apoi de la 8 la 10, de la 11 la 12 și de la 13.45 la 15.50. Reprizele de studiu individual ocupau intervalele orare de la 7 la 8, de la 10 la 11 și de la 17 la 19. Prânzul era programat la 12, iar cina la 19, după o gustare la 15.50. Ziua se încheia la ora 21, după o oră de joacă în grădină. Îmi veți spune că este excesiv, că, astăzi, tinerii trebuie să se bucure de mai mult timp liber și de o viață socială activă. De acord, dar ce veți zice atunci când veți afla că școala în cauză are, chiar și astăzi, un program de studiu intensiv nu cu mult diferit de cel enumerat mai sus, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea? În continuare, latina este obligatorie, iar, dintre limbile străine, se studiază intens elina, engleza, franceza, spaniola, rusa, ba chiar și ebraica. Nu mai vorbesc despre studiul aprofundat implicat de științele tari, precum matematica, fizica sau chimia.

Morala? Nu vreau să vă țin o pledoarie pentru studiul benedictin, însă, dacă nu vom lua nicio măsură și ne vom mulțumi doar să înregistrăm mercurialul scăzut al programelor de studiu contemporane, ne vom confrunta, în deceniile care urmează, cu o scădere accelerată și, finalmente, cu o prăbușire definitivă a învățământului de performanță. Iar când ne vom găsi în acel punct, probabil înainte de mijlocul secolului al XXI-lea, opțiunile la îndemâna noastră vor fi de-a dreptul nule. Nu numai că oamenii de atunci nu vor mai putea inventa mașini noi pentru a-și ușura existența și a-și asigura progresul material și intelectual: ei nu vor mai fi capabili nici măcar să le utilizeze corespunzător pe cele deja create.

PS În anul I de facultate, o colegă s-a făcut de râs pentru că, într-o lucrare, a scris Doomsday Book în loc de Domesday Book. Era vorba despre marele registru comandat, în 1086, de cuceritorul Angliei, ducele Guillaume al II-lea al Normandiei, devenit rege în Albion sub numele de William I. La 20 de ani după invazia încununată de succes, proaspătul suveran voia să afle care erau bogățiile de care dispunea noul său teritoriu. Colega în cauză demonstra, prin înșelătoarea și involuntar comica ortografie fonetică utilizată, că nu știa la ce se referă documentul citat: Domesday era legat de latinescul domesticus, termen, la rându-i, derivat din domus, locuința tradițională romană. Iată că, la 25 de ani de la această eroare, descopăr cu groază că studenții actuali nu mai au nici măcar o bază de confuzie, pentru că nimeni nu a auzit de Domesday Book. În acest ritm, peste încă 25 de ani, nu vor mai fi auzit de cucerirea normandă, iar, după încă 25 de ani, nu vor mai ști nici măcar ce este Britania.

Cătălin GHIȚĂ

Prof. univ. dr. hab. la Facultatea de Litere a Universității din Craiova, coordonator de doctorate, membru al BARS (British Association for Romantic Studies), Cătălin a publicat și editat peste 20 de volume, apărute în țară și în străinătate. Membru PEN, USR.

NOUA LITERATURĂ

„Zi de zi la ora zece” este o scurtă intruziune în vecinătatea lumii materiale, a verificabilului, adică în acea parte a minții noastre gata oricând să vadă potențialul în imposibil. Un flash cu unelte fantasy care ne aduce în fața plăcerii noastre vinovate de a crede în magia pactului, a contractului.

Xenia NEGREA

CARTEA SĂPTĂMÂNII

OPERE​

de Anton PANN

Vol I-II, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Muzeul Național al Literaturii Române, 3 septembrie, 2020

Recomandată de Andreea DRĂGHICESCU & Bogdan SIMION

Galeria ROZ, spațiu alternativ pentru arta contemporană, concept: Andrei Ciubotaru, 30 iulie 2020

Alexandra NICULESCU recomandă

Carles Puigdemont – La lucha en el exilio

„Simt că trebuie să protejez tot ce am făcut. În apărarea mea și a celor care cred în acest proiect” spune Puigdemont despre cartea lui, care sigur va primi toată atenția. „Nu este un tratat politic, nici istoric, este o carte vitală”. Cine este Puigdemont? Cred că toată lumea știe, dar totuși: a fost președinte al Generalitat de Catalunya și în timpul mandatului său a fost organizat primul referendum pentru independența Calalunyei. Guvernul spaniol a reacționat imediat și în timp ce mulți dintre colegii lui Puigdemont au ajuns în închisoare, el a avut prezența de spirit și șansa să fugă în Belgia. Despre tot de s-a întâmplat vorbește în volumul de față.

Mădălina SCHIOPU, specialistă în Anton Pann

Pe o stradă pitorească, nu departe de Colegiul Matei Basarab, se află casa lui Anton Pann, devenită azi muzeu. Evident, îi poartă numele, ca și strada. Mădălina Schiopu are în grijă acest muzeu frumos, cu răvașe la intrare, iar zilele acestea trăiește cu exuberanță apariția celor două volume de Opere de Anton Pann, sub îngrijirea lui Radu Albala și I. Fischer, text stabilit de Nicolae Mecu și prefațat de Eugen Simion. Cartea se află de vânzare și aici, printre instrumente muzicale vechi și fotografii de epocă.

Premiile AgențiadeCarte.ro/2019

Printre scriitorii premiați se află Anastasia Gavrilovici, Florin Iaru, Ioana Nicolaie, Cosmin Perța și Ștefan Firică.

Din juriu au făcut parte Gabriela Toma, Dan Mircea Cipariu și Robert Șerban

și-am să-l apuc de urechi

și-am să-l sărut pe gură

și-are să mă-nghită
ca pe iona

ca pe macucul stors de mir

Vitalie VOVC

UN ROMAN ​CARE-ȚI DĂ OPTIMISM

Recomandat de Salman Rushdie

L I T E R A

Dialog despre ficțiune: Doina Ruști-Alexandra Niculescu

„Ce altceva este o hartă pentru un călător dacă nu o dispunere enciclopedică a primejdiilor?"

Liviu G. STAN

În curând

Bani negri (pentru zile albe). Un serial HBO, semnat de Daniel Sandu.

Fotografiile Biancăi ZBARCEA

Și, iată, ne-a surprins seara,

Peste zi nefiind nimic.

(Bacovia)

Cărți vechi, lecturi noi

Swann, primul volum din În căutarea timpului pierdut, este o lume căreia ajungi să-i aparții. Deși bogat în ceea ce aș putea numi ,,scene de gen”, dat fiind caracterul pictural al scriiturii, romanul este de ne-povestit. Nu pentru că întâlnim un narativ specific suprarealiștilor de mai târziu – deși nu puține sunt locurile în care discursul îi anunță-, cât mai degrabă pentru că ar fi mare păcat să sufoci, sub un ton prozaic, atâta respirație poetică. Cu intuiții fine ce țin ce psihologia personajului, Proust așază și ordonează aici, cu același firesc, percepții deopotrivă intime și extime. Neted, compact și delicat, Swann e un roman ce durează.

Sandra OPRESCU

DOUĂ CĂRȚI RECOMANDATE DE ANDREI ȘERBAN

ART

VELLANT

Conferința Internațională de Mitologie și Folclor, unul dintre cele mai selecte evenimente ale Universității din București, se va ține anul acesta online. Este organizată de Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și a ajuns la ediția a VII-a.

Conferința este patronată de Conf. univ. dr. Maria-Luiza DUMITRU OANCEA, Prof. univ. dr. Ramona MIHĂILĂ, Prof. univ. dr. habil. Ileana MIHĂILĂ, Conf. univ. dr. Ioana-Ruxandra FRUNTELATĂ și Conf. univ. dr. Onorina BOTEZAT

Înscrieri​

mythology.folklore20\@gmail.com

Ioan CRISTESCU, despre Alice Voinescu, la Cultura in direct, MNLR

Ickabog

Un proiect internațional la care participă și Editura Arthur,  la invitația autoarei J.K. Rowling 

O poveste gratuită, un foileton online aici doar în perioada 1 septembrie – 16 ctombrie 2020 

Anul BEETHOVEN

Copyright © optmotive.ro