OPTm
nr.crt.

Până și Karamazovii se mediocrizează

Odată cu trecerea timpului, cam totul se degradează, spun asta de la bun început ca să nu ne facem iluzii. Personajele lui Dostoievski se vor supune, la rândul lor, aceluiași proces neiertător. Dacă personajele lui Caragiale, bunăoară, care, ce mai încoace și încolo, sunt simpatice, aduse spre contemporaneitate devin odioase, ne închipuim cum pot arăta caracterele scriitorului rus. Așa că uitați cum îi văd eu pe Karamazovi.

Alioșa, de exemplu, ar fi acum un veritabil acolit. Nu ar ieși de sub pravila Bisericii, ar avea părinte duhovnic, viața lui ar fi monotonă în sensul bun al cuvântului. În pofida credinței sale, nu va avea impulsuri mistice. Credința sa va fi plană, orizontală, fără convulsii, fără zbucium, fără clipe de tăgadă. Alioșa, așadar, își va pierde dimensiunea „nebuniei" întru Hristos și va fi un ortodox cuminte. Evident, condiția sa este preferabilă altor ipostaze, dar e limpede că din personajul văzut de Dostoievski va rămâne foarte puțin. Ar trebui precizat că Alioșa din roman era de găsit pe atunci și în realitate. Scriitorul rus nu l-a scos din burtă. Fantezia sa se sprijinea pe niște date solide din realitatea înconjurătoare. În mod cert, așa cum a avut un model pentru Zosima, a avut și pentru Alioșa. Scriitorul a vrut să facă din el un mare nevoitor. Poate modelul nu a fost deloc așa...

Mitea... aici e mai simplu. Fiul cel mai mare al bătrânului Karamazov va fi acum un chefliu pe cinste, ca să nu spun chiar un bețivan sadea. De unde va avea bani ca să-i cheltuiască - nu știu; dar cert este că-i va plăcea enorm viața. Se va distra cât va putea, va risipi averi, nu este exclus ca, din când în când, să fie și foarte milos și să facă acte de caritate. Dar nu acestea îl vor defini. Mitea de acum va pierde, la rândul lui, o dimensiune esențială, aceea, cum să spun, „shivaită", bucuria vieții care prin epuizarea clipei prezente vrea să atingă eternitatea.

Ivan... Din păcate, și aici e simplu. Ivan va face parte din categoria intelectualilor nefericiți, pe care inteligența nu-i ajută deloc. Cu alte cuvinte, degeaba sunt ei foarte citiți și știu o mulțime dacă nu pot realiza un minim acord între cultură și viață. Ivan va fi intelectualul care a pierdut credința și de aceea navighează pe ape întunecate. Nu este deloc exclus să fie internat la un moment dat și într-o clinică de psihiatrie. Îl vedeți, deci, pe Ivan Karamazov pacient la „Obregia"? Eu, unul, îl văd.

Smerdeakov... Aici lucrurile se complică. Sau devin din ce în ce mai periculoase. Smerdeakov va repeta destinul personajului, dar cu un grad sporit de cruzime. Va fi un criminal „în serie", nu va ajunge la spital, ci direct în penitenciar. Va fi probabil internat în spitalul penitenciarului, condamnat pe viață. V-aduceți aminte de femeia aceea care anii trecuți a împins în fața metroului o tânără nevinovată? Smerdeakov va fi în stare să comită tocmai un asemenea act.

Eu așa-i văd pe Karamazovi și toată galeria de personaje dostoievskiene. Coborând pe scara timpului, își vor pierde noblețea. Personajul pozitiv va fi edulcorat, cel negativ, din cauza ferocității, va ajunge respingător. Amândouă categoriile, pierzându-și complexitatea, vor evolua pe o orizontală mediocră.

Dan STANCA

Ziarist și scriitor multi-premiat (n. pe 30 09 1955, București) s-a impus prin peste 20 de romane, scrieri puternice, foarte bine primite de critica literară între care Mutilare, Anii frigului, Craii și morții, Pasărea orbilor, Adio, România ș.a. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Echipa
Arhiva

 

PRINT 9-10⤓ PDF
Numerele tipărite

ISTORIA VIE A LITERATURII ROMÂNE

Despre ce scriu prozatorii contemporani? Vezi aici, contribuie și tu!

NOUA LITERATURĂ

Proza lui Augustin Cupșa combină descrierea subtilă a realităților contemporane cu analiza existențială a unor personaje aparent obișnuite, dar care recompun peisajul divers și paradoxal al lumii în care trăim. Dincolo de aspectele autobiografice pe care suntem tentați să le descoperim în text, găsim o umanitate pe care o recunoaștem ca fiind una cea din prezent, cu toate problemele ei, dar și una generică, dintotdeauna, cu diversele sale gesticulații. Asupra acestei lumi autorul aruncă o privire inteligentă și lucidă, fără să caute senzaționalul sau stările extreme, schițând o nouă „felie de viață” filtrată însă de un spirit de observație acut și de o forță a detaliului care îi conferă autenticitate.

Mihai ENE

OPTm

FILMELE REVISTEI

TOPUL PROZEI

Cărțile anului 2021. Topul Doinei Ruști, la Rdio București FM

Bursa subiectelor din romanul contemporan

Ai citit un roman românesc recent? Trimite un rezumat foarte scurt pentru rubrica Despre ce?

ART, 2021

 

Paideia, 2020

ART, 2020. Citește prefața

LITERA, 2021

Recomandată de Ovidiu Șerban

Humanitas, 2021

Gratuit pe Contemporary Literature Press

 

În curând

Recomadndată de The Washington Post, Harper’s Bazaar, Entertainment Weekly, Marie Claire, Bustle, BuzzFeed, Parade, Goodreads, Fortune și BBC pe 2021

Copyright © optmotive.ro