OPTm
nr. 100/13

Literatură și vin

Literatura invită, nu de puține ori, la un exercițiu olfactiv, de imaginare a unor arome și esențe specifice unui anumit decupaj, fie el spațial sau temporal. În acest sens, cărțile lasă urme, lasă, la finalul experienței diletante, (și) o memorie olfactivă. De aceea, vă invit la „degustarea" romanului lui Liviu G. Stan, Salamandre, în compania unui Chianti Classico. Imaginând patru tipuri de lumi și patru ipostaze de personaje, romanul poate fi savurat cu pornire din oricare parte a structurii sale mozaicale. Iureșul „dark", aproape schizoid ce-l împrumută toate secvențele narative din acest roman cer o detașare cerebrală în exterior, în cititor. G. Stan imaginează o galerie de caractere reprobabile, fascinante datorită formei lor rotunde, din care mai rămâne o fărâmă de umanitate (însă chestionarea privind posibila umanitate a lor se află tot în exercițiul mental – concomitent și post lecturii – al cititorului. Ca nici un alt roman contemporan, romanul lui G. Stan înfățișează vieți cu rezolvări în experimentul social ori în analiza rece, clinică.

De altă parte, dacă credeți că arta mai are forța de a sublima sordidul și răul existențial, vă invit în compania lui Radu Găvan, din Isus din întuneric, alături de un vin Merlot de Corcova. Nu, nu vă lăsați pătrunși de capcana cheii religioase a romanului, deci nici paharul de vin nu trebuie încărcat de alură mistică. Din contră, eterna condiție a artistului este cea care străbate firul (roșu, iată) al romanului, de tipul unui Thomas Mann inversat, răsturnat. Căutările pseudo-biografice ale personajului Amedeo rămân întotdeauna căutări la nivel simbolic. Dacă este să numim cea mai mare realizare a prozei de față, aceea e ușurința prin care contururile tari sunt dizolvate, topite, adaptate, în definitiv, pentru a susține jocul simbolic. Însă reculul nu este fărâmițarea narațiunii, blurarea până la indisociere, ci tocmai construcția unui imaginar ce-și afirmă mesajul puternic estetic.

Ioana HODÂRNĂU

Absolventă a Facultății de Litere, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, specializarea română-norvegiană, cu un master în studii literare românești, Ioana lucrează la un proiect doctoral dedicat imaginarului nordic.

Echipa
Arhiva

 

PRINT 9-10⤓ PDF
Numerele tipărite

ISTORIA VIE A LITERATURII ROMÂNE

Despre ce scriu prozatorii contemporani? Vezi aici, contribuie și tu!

NOUA LITERATURĂ

Proza lui Augustin Cupșa combină descrierea subtilă a realităților contemporane cu analiza existențială a unor personaje aparent obișnuite, dar care recompun peisajul divers și paradoxal al lumii în care trăim. Dincolo de aspectele autobiografice pe care suntem tentați să le descoperim în text, găsim o umanitate pe care o recunoaștem ca fiind una cea din prezent, cu toate problemele ei, dar și una generică, dintotdeauna, cu diversele sale gesticulații. Asupra acestei lumi autorul aruncă o privire inteligentă și lucidă, fără să caute senzaționalul sau stările extreme, schițând o nouă „felie de viață” filtrată însă de un spirit de observație acut și de o forță a detaliului care îi conferă autenticitate.

Mihai ENE

OPTm

FILMELE REVISTEI

TOPUL PROZEI

Cărțile anului 2021. Topul Doinei Ruști, la Rdio București FM

Bursa subiectelor din romanul contemporan

Ai citit un roman românesc recent? Trimite un rezumat foarte scurt pentru rubrica Despre ce?

ART, 2021

 

Paideia, 2020

ART, 2020. Citește prefața

LITERA, 2021

Recomandată de Ovidiu Șerban

Humanitas, 2021

Gratuit pe Contemporary Literature Press

 

În curând

Recomadndată de The Washington Post, Harper’s Bazaar, Entertainment Weekly, Marie Claire, Bustle, BuzzFeed, Parade, Goodreads, Fortune și BBC pe 2021

Copyright © optmotive.ro