63 / 10 mai, 2021

Ioana HODÂRNĂU

Absolventă a Facultății de Litere, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, specializarea română-norvegiană, Ioana este masterandă la Studii Literare Românești, în cadrul aceleiași universități. Interesată de literatură română, studii nordice, traduceri și cinematografie.

Virtualități și simulacre

Una dintre cele mai recente apariții la editura Tracus Arte este volumul de poezii al lui Mihai Kantzer - pseudonimul literar al lui Bogdan Popescu -, Indicele fericirii globale. Deși Kantzer provine dintr-o altă zonă a științelor umaniste, respectiv filosofia (fiind absolvent al Facultății de Filosofie a Universității București, în anul 1999), acesta a cochetat cu poezia încă de dinainte de prezentul volum de debut, publicând texte în reviste ca România literară, Viața românească sau Convorbiri literare.

Al. Cistelecan observa pe coperta a IV-a a Indicelui, cu referire la tematica propusă de corpusul de poeme, că ele gravitează în jurul unei existențe mereu filtrate de grila media. De fapt, plaja de tematici pe care Kantzer și-o propune să o conspecteze este una care se articulează în jurul unor probleme stringente ale vieții actuale și a unor subiecte care nu mai sunt nici pe departe evitate de discursul media ori eliminate din zona de interes social și politic la nivel global; este vorba de teme ca globalizarea, aportul dezechilibrat al existenței virtuale în raport cu concretul omenesc sau de speculații asupra geneticii (văzută aici aproape ca o știință futurologică, mereu responsabilă de pasul următor în evoluția socială, economică ori tehno). De pildă, un poem ca Neurosentimente nu doar că încearcă să se ralieze unei perspective neuro-comportamentale, dar și imaginează o poveste de iubire maturată. Poemul însă prospectează secvențe mult prea distincte, de la jocul nevrotic, la o viziune închistată asupra iubirii (de unde și sugestia insectarului), până la memoria recuperatoare a alterului :

„mi-ai spus să nu mai fiu indiferent,/ să las sentimentele să alerge liber,/ nevrotice și buimace prin menajerie, [...] două insecte care încearcă să fugă, dar nu reușesc/pentru că au fost deja capturate și fixate în insectar/ cu numere de inventar pentru a putea fi recunoscute/ de prieteni, familie și de cei interesați să povestească/ ce frumoși eram [...]” (9).

De asemenea, se speculează mult în jurul situației pandemice actuale, căci, spre exemplu, într-un poem ca Dimineață metalică, transpare ideea unei realități postapocaliptice, iar spațiul urban este portretizat ca fiind o ființă hibridă (în egală măsură, animal și entitate mecanicizată). Pe un fond asumat bacovian se află și inserții ale existenței virtuale, alternative, datorită sugestiei unei dimensiuni cinematografice, de blockbuster:

„privesc cum orașul ne devoră în carne și oase/ ca într-un thriller cu monștri marini/pândind din adâncuri/ simt respirația lui de fiară/ dinții ascuțiți cum scrâșnesc metalic” (7).

...

ISTORIA VIE A LITERATURII ROMÂNE

(Anii 90.Anii 2000: 1998-2005. Anii 2005-2007. Anul 2008-2009. Anii 2009-2011. Anul decăderii - 2012. Prin cenușa imperiilor - 2013-2019.)

PS. Vă așteptăm cu amintiri, opinii, comentarii - să scriem împreună istoria literaturii postdecembriste.

NOUA LITERATURĂ

Ciprian Popescu, ca mulți scriitori contemporani, nu trăiește din scris sau dintr-o profesie care să aibă de-a face cu scrisul. Trilingv perfect, Popescu a ales să scrie în română chiar dacă din 2007 locuiește la Montreal în Canada. A debutat cu volumul Mile End, publicat în 2016 la Casa de Editură Max Blecher. Deși autorul a primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru acest volum, acesta este mai degrabă un jurnal al celor 77 de zile din viața unui emigrant pentru care momentele de frustrare se exprimă în proză, nostalgia cu gust amar devine poezie cu vers alb, iar rutina cotidiană se concentrează în scurte poeme în proză.

Ileana MARIN

CARTEA SĂPTĂMÂNII

Recomandată de Doina Ruști, Mihai Ene & Cătălin Ghiță

​LITERA

CĂRȚI NOI

„Un volum intens, de poezie adevărată."

Cosmin Perța

Un fragment aici

cdpl

O monografie ca un roman: viața lui Marquez

LITERA

Vremea

Credem în imagine și de aceea nu ilustrăm textele de literatură, ci le personalizăm cu secvențe din viața scriitorului, cu poze de la lansări sau de la alte evenimente care făceau până nu demult parte din viața noastră normală. Creatorul de ficțiune este un om viu, mai important decât relația simbolică din mintea unui ilustrator.

Tracus Arte

Pandora M

O coincidență stranie, o întâlnire neașteptată. Daisy primește e-mail-urile destinate unei femei cu nume similar, iar de aici până în miezul misterului nu mai e mult.

Târgul de Carte ElefantFest

Humanitas

SCRIITORI

în viața privată

Radu Aldulescu

la mare, de 1 Mai 2021

Copyright © optmotive.ro