OPTm
nr. 75

Seamus Heaney: La mure

Spre sfârșitul lui august, după ploile grele și soarele

de-o săptămână, se coceau murele.

La început, doar una, un cocoloș mov, strălucitor

printre altele, roșii, verzi, tari ca niște noduri.

O mâncai și dulce îi era carnea

ca vinul îngroșat: sîngele verii în ea

lăsînd pete pe limbă și poftă de cules.

Cele roșii s-au înnegrit și pofta ne-a trimis

cu bidoanele pentru lapte, toate oalele și cutiile

până unde mărăcinii zgâriau și iarba udă ne albea cizmele.

În jurul izlazelor, câmpurilor de porumb, rândurilor de cartofi

am răscolit tufele și-am cules până am umplut vasele.

Pînă când pe fund s-au adunat cele verzi și deasupra, stropi

negri, boabe mari, coapte, luceau ca o grămăjoară de ochi.

Mîinile usturau, palmele lipicioase ca ale lui Barbă Albastră.

Pe cele bune le-am ascuns în staul și ne-am văzut de treabă.

Când troaca s-a umplut, am găsit pe ea o crustă,

înfiptă-n prada noastră, o ciupercă gri-șobolan.

Și sucul se-mpuțise, odată luate de pe locul lor, din crâng,

fructele se amărau. Întotdeauna îmi venea să plâng,

Nu era drept. Toate acele tinichele minunate,

umplute-acum cu scârboșenii. Speram că o să țină, în fiecare an

de fapt știind că nu se poate.

Dan SOCIU

Poet (n. 1978) reprezentativ al generației 2000, tradus, premiat, Dan Sociu este autorul volumelor borcane bine legate, bani pentru încă o săptămână (2002), fratele păduche (2004), cîntece eXcesive (2005), Mouths Dry with Hatred (2012) Poezii naive și sentimentale (2012), Vino cu mine știu exact unde mergem (2013). De asemenea, scrie romane, traduce poeme. Premii: „Ronald Gasparic”, Canada (2002), Premiul Național pentru Poezie Mihai Eminescu (2002).

Echipa
Arhiva

ISTORIA VIE A LITERATURII ROMÂNE

(Anii 90. Anii 2000: 1998-2005. Anii 2005-2007. Anul 2008-2009. Anii 2009-2011. Anul decăderii - 2012. Prin cenușa imperiilor - 2013-2019.)

PS. Vă așteptăm cu amintiri, opinii, comentarii - să scriem împreună istoria literaturii postdecembriste.

Noua Literatură

Isabel VINTILĂ este legată de avangardă printr-o exegeză asupra operei lui Naum și cunoscută în mediile literare pentru eseuri și proză scurtă. Romanul la care lucrează acum propune o poveste exotică, o parabolă, în centrul căreia se află niște femei și-un personaj bizar. Imaginarul ei mizează pe latura vizuală, pe un topos declarat oriental, cu morfologii suprarealiste. Foarte atent lucrat, fragmentul de proză, publicat mai jos, la rubrica Noua literatură, dovedește observație prozistică și cultură, dar și un evident atașament față de poveste, ceea ce promite și arhitectură epică de rezistență. Dar asta vom vedea abia când îl termină. Portrete convingătoare, flux narativ cu accente lirice și bio-flashuri, cu încărcătură psihologică - iată numai câteva dintre atuurile povestirii Păsărarul.

Pentru a continua aventurile acestui neobișnuit personaj, Isabel stă uneori pe treptele unei case, unde am întâlnit-o și eu într-o dimineață, și vorbește cu spiritele.

 

Doina RUȘTI

 

 

Cartea săptămânii

Povestea cu elefantul vizirului

de Ivo Andrić

Recomandată de

Catrinel POPA

 

Târgul Cărții

O cronică de Alexandra Niculescu

 

 

Adriana IRIMESCU (Titieni) în Livada de vișini

 

NOUTĂȚI

 

 

Mircea CĂRTĂRESCU

favorit la Premiul Nobel pentru literatură

 

 

 

Festivalul de Teatru de la Sibiu continuă

ediția 2020

 

 

 

Mario Vargas Llosa – Jumătate de secol cu Borges

Eu pândesc fiecare carte nouă a lui Vargas Llosa, sunt dependentă, chiar dacă Tiempos recios (Vremuri grele), precedentul lui roman, a fost doar o umbră a altor cărți de-ale lui, tot nu mă las, știu că ceva sclipitor găsesc până la urmă.

Mulți scriitori au simțit nevoia să fie aproape de Borges, pe toți i-a atras ca un magnet, și toți au scris despre întâlnirile lor (primul care îmi vine în minte e Alberto Manguel, cu Sfârșitul bibliotecii mele, practic o odă adusă cărții și lui Borges). Ca o avanpremieră, a apărut în ziarul El país un interviu întreg luat de Vargas Llosa lui Borges, în ’81 - interviu care face parte din carte. Ce mi-a atras atenția din discuția lor savuroasă: Borges nu avea cărți de-ale lui și nici despre el în bibliotecă. Îi plăcea să recite versuri din Emilio Oribe. N-a suportat să citească Bâlciul deșertăciunilor. Susținea superioritatea prozei scurte față de roman, care, după el, este un gen canibal, ce înghite toate celelalte genuri.

Dialogul lor a avut și momente amuzante, ca secvența despre originea cuvântului ciocolată. Dar a atins și teme mai serioase, ca naționalismul (împotriva căruia Vargas Llosa a luptat întotdeauna). Și da, s-a ajuns totuși și la milongas, despre care a Borges a scris atâta! Deci: eu aștept cartea.

APARE pe 18 iunie!

 

Alexandra NICULESCU

 

 

 

În numărul acesta semnează

 

 

Recomandări OPTm

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cronică de Anca Eftenie

 

BOTANICA

lui Sim. Fl Marian

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anul BEETHOVEN

 

Liviu Szoke recomandă cărți cu greutate

plus o cronică

 

 

 

CU AROME DE TIPAR

 

 

 

 

BESTSELLER

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Inscrierile pentru Conferința de Antropologie Urbană, ed a 6-a,

- se prelungesc până pe 1 iulie. Mai multe informații, pe pagina conferinței, Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu)

 

 

EDITURA UNIVERS

ARE CELE MAI MARI REDUCERI

 

 

 

 

 

 

Pe SCENA 5, la Iași un spectacolul-lectură: Sindromul Quijote de Carmen DOMINTE, (regia: Radu Ghilaș). Carmen a publicat teatru și în OPTm

 

 

 

Copyright © optmotive.ro